O mișcare care va da peste cap toate calculele unor analiști improvizați este plecare anticipată a lui Klaus Iohannis din poziția de președinte al României. Oricât ar părea de hazardată, o asemenea mutare este în realitate previzibilă. Și anunțată anticipat. În cele din urmă, chiar și Klaus Iohannis a comentat ieri acest scenariu. Semn că-l ia în serios. Iohannis șef la NATO și Mircea Geoană președinte. Iar Laura Codruța Kovesi, atât de gonflată, rămâne pe loc. Acolo unde e.

Mă număr și eu printre analiștii care, supuși tirurilor de întrebări, au cochetat cu ideea năstrușnică, cunoscută sub sintagma „Laura Codruța Kovesi președinte”. Întrucât această temă văd că revine din ce în ce mai frecvent în dezbaterea publică, mă văd silit să analizez prezumtiva candidatură a procurorului șef european din perspectiva condițiilor care ar trebui întrunite pentru ca ea să se realizeze.

Astăzi, la Lugano, în Elveția, experții Băncii Europene de Investiții încearcă să pună la cale un plan financiar pentru refacerea Ucrainei. Pentru început, în valoare de 100 de miliarde de euro. Acesta ar urma să fie realizat după modelul aplicat deja cu ocazia achiziționării scandaloase a vaccinurilor anti-Covid. Și, firește, în această ipoteză, Europa va plăti oalele sparte în Ucraina de către Federația Rusă.

Executivul de la București și-a dat cu stângul în dreptul într-o manieră absolut spectaculoasă. În prezent, sunt circa 17.000 de acțiuni de executare silită îndreptate împotriva Secretariatului General al Guvernului. Conform unei hotărâri judecătorești definitive, Executivul este dator pentru fiecare zi de întârziere cu 4,6 milioane de euro. Și, atenție, au trecut deja 100 de zile de când această operațiune este în plină desfășurare. În cele ce urmează, voi descrie situația limită la care ar putea ajunge cetățenii României, atunci când vor trebui plătite oalele sparte.

Summitul NATO de la Madrid a adoptat câteva decizii de o importanță crucială. După zeci de ani, paradigma s-a schimbat. Întreaga strategie a organizației a fost întoarsă cu roțile în sus. Iar în ceea ce ne privește, deciziile adoptate zilele trecute pot fi de o importanță cardinală.

Economista șefă a Băncii Mondiale, Carmen Reinhart, analizează starea economiei globale și conchide că nu mai este posibilă o aterizare ușoară. Adică o aterizare din starea de criză. Iar dacă aterizarea nu va fi ușoară, înseamnă că economia mondială se duce în cap. Iar logica ce ne conduce la o asemenea concluzie este implacabilă. Și are în vedere situația din China.

Generalul cu patru stele Nicolae Ciucă are de gând să-l execute azi, pentru a treia oară, pe Florin Cîțu. Și să-l debarce și de la șefia Senatului. În acest scop, i-a convocat pe toți membrii grupului PNL din Camera Superioară a Parlamentului la o ședință. Una cu scântei. Locul lui Cîțu ar urma să fie luat de Alina Gorghiu. Și iată cum milităria va fi dată jos din pod.

Sărbătorim astăzi în Parlamentul României 25 de ani de parteneriat cu Statele Unite. Un parteneriat pe care obișnuim să-l numim drept „strategic consolidat”. Ne mândrim cu faptul că ne numărăm printre cei mai importanți aliați ai Washingtonului. În plan politic, în plan militar, în plan economic, juridic și cultural. Și, firește, în plan comercial. Dar oare chiar așa stau lucrurile? Să încercăm și noi un bilanț. Mai realist. Mai puțin festivist.

Am promis și mă țin de cuvânt. Încerc să identific soluțiile de salvare a statului român, a ceea ce a mai rămas întreg din statul de drept, după dublul atentat săvârșit de șefa procurorilor Gabriela Scutea, în conivență cu ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, cu premierul Nicolae Ciucă și, desigur, cu președintele Klaus Iohannis. Un dublu atentat, constând în confiscarea CSM și paralizarea CCR. Și totul în perspectiva unor aberante drafturi de pachete de legi ale securității.