Ministrul Tudorel Toader, făcut sandvici, dacă nu cumva chiar strivit între cei care îl urăsc că face prea mult și cei care care îl urăsc că face prea puțin, a anunțat că este gata cu un proiect de ordonanță de urgență. Prin care toate procesele soluționate de completurile de 5 judecători vor putea fi redeschise. Scandalul este cât casa. Și a început să reverbereze și la nivelul Uniunii Europene. În plus, are un efect pervers. Toți contestatarii săi din ambele extreme îi reproșează că nu exitinde efectele ordonanței și asupra completurilor de 3 judecători.

Este o certitudine. De acum înainte, Laura Codruța Kovesi nu mai are scăpare. Secția pentru procurori va ancheta o nouă cauză penală, care o are drept țintă pe Laura Codruța Kovesi. După ce a îngropat cât a putut de mult circumstanțele în care și-a plagiat propria lucrare de doctorat, acum, lipsit de funcție, nemaifiind la fel de puternic, fostul șef DNA devine vulnerabil. Un grup de oameni de știință a descoperit că faimoasa lucrare de doctorat a doamnei Kovesi este realizată prin plagierea masivă a nu mai puțin de 11 autori. În plus, Kovesi și-a atribuit pur și simplu, sub proprie semnătură, reglementări juridice. La ce poate conduce o asemenea anchetă penală?

Sunt simple zvonuri? Asistăm la o nouă campanie de fake news, prin care sunt tulburate apele? Care creează un dublu scenariu? O dată că în frontul anti-PSD Dacian Cioloș ar crește exponențial, având potențialul de a-l surclasa pe pe Klaus Iohannis. Și a doua oară că în frontul PSD intervine o schismă, iar Călin Popescu Tăriceanu este gata ca, la nevoie, să sară în barca peședintelui, pentru ca înainte de alegeri să fie schimbată majoritatea. Ce poate fi adevărat și ce nu poate fi adevărat? Se pregătește Călin Popescu Tăriceanu de marea trădare?

Motorul franco-german decolează. Marți. La Aachen. Capitala celei mai vestice regiuni a Germaniei. Klaus Iohannis se numără printre cei care vor întoarce cheia de contact a unei Europe cu mai multe viteze. În prezența nașilor. Iar statele din Est vor fi prada.

Nu se face o lege pentru un om sau pentru un caz. Și nici nu se desface o lege pentru o persoană. Este mai mult decât un principiu de drept. Este o regulă de bun simț. Și, pornind de aici, fără patimă, fără nici cea mai mică urmă de emoție, voi analiza recentul scandal generat de un infractor violent, care a beneficiat de recursul compensatoriu, după care a săvârșit o crimă. Trebuie anulată această lege? Dacă nu, de ce nu? Dacă da, de ce da?

Nu mai poate dura mult până când Secția specială pentru procurori o va ancheta pe și pe doamna Laura Codruța Kovesi. Totul va începe cu o declarație. Fostul șef DNA va trebui să dea explicații pentru început legate de modul în care a funcționat unitatea de elită din Prahova. Dacă grupul criminal organizat a fost sau nu coordonat de ea însăși. Dacă face parte sau nu face, prin urmare, din respectivul grup.

S-a spus frecvent că parlamentarii fac scut împotriva infractorilor. În sensul că nu întotdeauna plenul Senatului sau Camerei Deputaților aprobă punerea sub anchetă a unora dintre aceștia, în urma solicitărilor procurorului general. De ce nu le aprobă la foc automat acești aleși ai poporului, care, cei mai mulți dintre ei, nici măcar nu sunt juriști și nu pot înțelege complexitatea unor acuzații? Ca să nu mai vorbim că, exceptându-i pe membrii Comisiei juridice, ceilalți nici măcar nu cunosc conțintul dosarelor. De ce nu au ei pur și simplu încredere în Justiție și nu-i lasă pe magistrați să decidă? E clar, parlamentarii fac scut în apărarea corupților. Dar membrii Secției de procurori ai CSM? Ce fac ei? Fac și ei scut?

Este președintele României vinovat? Sau Guvernul? Mi se pare etic să răspundem la întrebarea de ce întârzie adoptarea legii bugetului de stat. De ce proiectul nu a fost prezentat Parlamentului în noiembrie anul trecut, pentru ca legea să poată fi adopată și promulgată în decembrie? Cum de s-a ajuns în situația în care nu vom cunoaște cele mai importante informații despre cum va fi administrată România decât în luna februarie a acestui an? Cine sunt cei responsabili și care sunt consecințele?

O știre bombă zguduie România la început de an. Pentru moment, a eșuat licitația pentru programul de înzestrare a Armatei numit „Corvetă multifuncțională”. Pentru a doua oară, procedura a fost amânată. Și din nou din motive de legalitate. Iar acum solicitarea a fost făcută chiar de către secretarul de stat din MApN Andrei Ignat, responsabil cu derularea procedurii, care s-a adresat direct Parchetului Militar, acuzând suspiciuni rezonabile privind derularea legală a licitației. Scandalul este uriaș. Și vine, în mod nefericit, la scurt timp după cel generat de Klaus Iohannis, legat de șeful Marelui Stat Major.

A fost prima zi normală din punct de vedere politic din ultimii ani. Ieri. Astăzi, ar putea fi a doua zi normală. Dacă se întâmplă așa, deși ziua a început cu un accident de parcurs, România nu va avea decât de câștigat. Președintele Klaus Iohannis a înțeles că locul său nu este în capul mesei. Așa cum a indicat Bernd Fabritius, delegat al Guvernului Germaniei pentru germanii de pretutindeni, încălcând grav suveranitatea națională a acestei țări și creând un incident diplomatic. Una peste alta, România pornește cu dreptul în exercitarea președinției Uniunii Europene.

Pentru prima dată, deci în premieră absolută, #Rezist, în toată splendoarea sa, va sta față în față cu mai marii Consiliului Europei. Aceștia anunță o demonstrație de pomină în fața Ateneului Român și a Palatului Regal. Fix locurile în care se vor desfășura cele două evenimente, care marchează preluare de către România a președinției rotative. La ce ne putem aștepta?

Privim toți rezultatele unor așa-zise sondaje politice. De fapt, sunt cifre scrise pe picior și livrate opiniei publice contra cost și în scop diversionist de către impostori ai cercetărilor de piață. Așa se explică de ce unele cresc artificial scorul PSD sau îl scad artificial, în timp ce alte așa-numite institute procedează pe dos. Până la urmă însă, ce va determina rezultatul primelor alegeri? Care sunt europarlamentare. Cum va arăta harta politică din această perspectivă?

Rând pe rând, instituții dintre cele mai importante ale statului sunt blocate la vârf. Autorul acestor blocaje din Parchete, din Guvern, din Armată, din ambasadele României, este președintele Klaus Iohannis. De ce procedează astfel? Ce urmărește? Care este prejudiciul adus României?

Permanenta neliniște a liderului noului partid Pro România ne spune câte ceva despre ceea ce intenționează. La prezidențiale. Cunoscându-l bine, voi încerca să-i analizez comportamentul. Și să văd cum va proceda în acest an atât de important. Pentru că votul lui contează. Și va aduna în jurul lui cel puțin câteva procente din bazinul PSD. Cum va mânca popcorn în această campanie Victor Ponta?

La început de an electoral, avem un președinte încrezător. Optimist. Klaus Iohannis încearcă să creeze certitudinea că va obține lejer un al doilea mandat. Cu atât mai mult cu cât, până una alta, este singurul competititor. Nu se așteaptă la surprize. Dar există vreo substanță în spatele afirmațiilor sale? Dintr-o anumită perspectivă - și nu neapărat răuvoitoare - profilul lui Klaus Iohannis ar putea fi definit ca un mare fâs. Un balon, care se umflă și se dezumflă, agitat și zgomotos. Cam asta s-a întâmplat cu tot ce a întreprins. România educată. Un fâs. „Guvernul meu”. Alt fâs. O altă majoritate parlamentară. Tot fâs. Participarea la toate ședințele de guvern. Fâs-fâs. Nerevocarea miniștrilor. Fâs-fâs, ca și nerevocarea lui Kovesi. Iar acum, din nou, se duce în terenul de joc în care nu se mai află nimeni, se încălzește și susține că va marca.

Este adevărat, nu mai există o dimensiune clar ideologică de natură să separe în campania electorală familiile de partide. Cu mici nuanțe, fiecare lansează același tip de mesaje, cu substanță în general populistă. În schimb, există și va exista un alt criteriu, care va face diferența între PSD și ALDE, pe de-o parte, și partidele din actuala opoziție, pe de altă parte. Criteriul interesului național.

Majoritatea parlamentară este pusă în fața unei opțiuni dramatice. Va fi acceptată cu seninătate, în plin an electoral și în perioada în care Guvernul deține președinția Uniunii Europene, suspendarea Legii Fundamentale a României? Va tolera această majoritate refuzul repetat al președintelui Klaus Iohannis de a se conforma deciziilor Curții Constituționale și, până la urmă, de a aplica în mod corect, așa cum a jurat la preluarea mandatului, Legea Fundamentală? Va închide această majoritate ochii, refuzând să apere Constituția și legile statului, al căror garant este și Parlamentul, nu numai președintele ales? Sau, pentru a repune în vigoare Constituția, majoritatea parlamentară va fi silită să îl suspende pe președinte? Ce e de făcut? Răspunsul la această întrebare este dat nu numai de conjunctura internă, ci și de conjunctura externă.

Într-o încercare temerară, dusă la bun sfârșit, de a afla în ce măsură sunt întemeiate acuzațiile lui Liviu Dragnea împotriva unor societăți cu capital străin, unul dintre cei mai buni ziariști de investigații, Liviu Alexa, de la Ziarul de Cluj, a făcut pe final de an un efort remarcabil. A solicitat toate datele necesare de la Registrul Comerțului și a calculat pentru firmele din top 100 raportul dintre cifra de afaceri și profitul raportat. Și a descoperit cu stupoare că cele mai multe dintre acestea raportează pur și simplu profituri fictive, mult diminuate, astfel încât Trezorieria se alege cu praful de pe tobă. Și Alexa confirmă astfel că taxa pe lăcomie, taxa de 2% aplicată pe cifra de afaceri este pe deplin motivată.

Președintele Klaus Iohannis i-a aplicat Armatei Române, prin încălcarea Constituției și a legilor țării, o grea lovitură. Care se poate dovedi letală. Mai ales dacă ultimul decret prezidențial, nelegal, va avea și consecințe în planul politicii de înarmare. Mandatul generalului Nicolae Ionel Ciucă la șefia Statului Major General al Armatei expiră mâine, iar prelungirea lui forțată de către Klaus Iohannis lovește în însuși centrul vital al sistemului nostru de apărare. În acest moment, singura ieșire din această nouă criză, care deschide un alt front extrem de periculos al războiului politic intern, este demisia de onoare a generalului Ciucă. Care trebuie să aibă loc la încheierea legală a mandatului său.