Raport Europuls: Romii ar putea salva piaţa muncii din UE

Trebuie răspuns mai întâi la următoarea întrebare: de ce are nevoie Uniunea Europeană de romi? Răspunsul e legat de schimbările demografice din UE; mai precis, de faptul ca populaţia europeană îmbătrâneşte, că speranţa de viaţă a crescut şi că, în acelaşi timp, natalitatea e în alertă scădere, informeaza Adevarul de Spania.

Conform unor cifre prezentate de către Comisia europeană pe 17 martie 2005, într-un document asupra schimbărilor demografice (Livre vert “Face aux changements démographiques, une nouvelle solidarité entre générations », COM (2005) 94), se preconizează că în 2030, UE va avea 34,7 milioane de cetăţeni peste 80 de ani, faţă de 18,8 în prezent (numărul lor va creşte, prin urmare, cu 180%); speranţa de viaţă a crescut cu aproximativ 5 ani pentru femei şi 4 ani pentru bărbaţi; iar natalitatea la nivelul UE a scăzut la 1,48 în 2003 (adică sub nivelul necesar pentru înlocuirea populaţiei: 2,1 copii de femeie).

Toate acestea vor afecta dramatic piaţa muncii: se preconizează că în 2030 în UE va fi un deficit de 20,8 milioane de persoane (adică 6,8% din populaţia necesară pentru a munci). Tot în 2030, aproximativ două persoane active (cu vârsta cuprinsă între 15 şi 65 de ani) vor fi nevoite să muncească pentru o persoană inactivă (peste 65 de ani).

Pentru a-şi menţine poziţia economică, UE propune diverse răspunsuri: creşterea numărului de imigranţi; creşterea vârstei de pensionare; schimbarea percepţiilor (ca mamele care se întorc la lucru să nu fie considerate “rele”, “meştere”; ca taţii care se ocupă de copii să nu fie consideraţi “efeminaţi”, “lipsiţi de bărbăţie”).

Integrarea romilor în muncă

Unul din mijloacele prin care UE încearcă să răspundă la problemele demografice este prin încurajarea romilor de a intra pe piaţa muncii. Raportul Recommendations – For the EU Strategy on Roma Inclusion, lansat de Europuls în cadrul conferinţei “O strategie europeană pentru incluziunea romilor”, aminteşte că unul din motivele pentru care este foarte probabil ca în iunie 2011 să fie adoptată o strategie europeană pentru romi este tocmai potenţialul demografic şi economic.

Mai precis, din punct de vedere demografic, populaţia romă este tânără (35,7 % romi au sub 15 ani comparativ cu 15,7% la nivelul UE) şi cu o rată a fertilităţii mai ridicată decât media la nivelul UE. Conform unui studiu publicat de Banca Mondială în 2010 (World Bank, Roma Inclusion: An Economic Opportunity for Bulgaria, the Czech Republic, Romania and Serbia, September 2010), integrarea romilor pe piaţa muncii va micşora deficitul de mână de lucru şi va aduce la bugetul fiecărei ţări în jur de 175 de milioane anual.

Prin urmare, potrivit eurodeputatei Livia Jaroka “este de cinci ori mai ieftin să integrezi romii decât să nu-i integrezi” (Comunicat de presă, 25 mai 2011, http://www.europuls.ro).

Dar cum poţi să îi faci angajabili pe romi?

1. Mai întâi prin şcolarizare. Unul din scopurile Strategiei europene este ca în decurs de 10 ani toţi copiii romi să termine şcoala primară. Potrivit declaraţiilor Comisarului Reding (Comunicat de presă, 25 mai 2011, http://www.europuls.ro), e foarte posibil ca acei copii care vor termina cele patru clase primare să îşi dorească să înveţe în continuare. Şansele lor pe piaţa muncii vor creşte atunci considerabil.

2. Lupta împotriva discriminării. E posibil, însă, ca la momentul angajării, tinerii romi să se confrunte cu discriminări. Există mai multe instrumente la nivel european, dar şi la nivel naţional pentru lupta împotriva discriminării, ca, de pildă, Directiva 43/2000/CE (care a fost transpusă în România prin Ordonanţa nr. 137/2000 pentru prevenirea tuturor formelor de discriminare).

3. Sunt încurajate măsurile de discriminare pozitivă (crearea de locuri speciale pentru romi în licee, universităţi etc.).

4. Parlamentul european încurajează ca, în absenţa diplomelor, să le fie recunoscute competenţele practice (de exemplu, un căldărar s-ar putea angaja într-o oţelărie, la un atelier de ceramică etc. chiar dacă nu a urmat un curs de formare).

5. Guvernele dezvoltă sau sunt încurajate să dezvolte programe concrete pentru crearea de locuri de muncă sau pentru facilitarea găsirii unui loc de muncă (vezi cazul României care organizează anual burse de muncă pentru romi sau al Ungariei care intenţionează să creeze 80.000 de burse pentru programe care asigură dobândirea competenţelor profesionale elementare (Comunicat de presă, 25 mai 2011,www.europuls.ro)

6. Guvernele dezvoltă sau sunt încurajate să dezvolte programe-pilot, pe bază cărora să se creeze ulterior programe extinse. Spania, de exemplu, a finanţat programul ACCEDER, în urma căruia aproximativ 10.000 romi şi-au găsit de muncă.

Trebuie subliniat, însă, că, pentru ca romii să fie «angajabili» e nevoie de timp, de resurse, de bunăvoinţă politică, de participare largă (în primul rând a romilor înşişi), de programe eficiente şi flexibile în acelaşi timp.

Emanuela Ignăţoiu-Sora şi-a prezentat în 2010 teza de doctorat pe tema „Construcţia unui regim legal de protecţie a romilor” în cadrului programului doctoral al Institutului Universitar European din Florenţa.

Europuls este o organizaţie de tineri români interesaţi de afaceri europene şi de poziţia României în cadrul Uniunii Europene. Scopurile ei sunt: îmbunătăţirea cunoştinţelor românilor despre Uniunea Europeană şi încurajarea unei mai bune comunicări despre România la nivel european prin schimburi de idei şi de cele mai bune practici. Europuls publică articole şi analize de calitate pe site-ul www.europuls.ro, organizează dezbateri, seminarii şi conferinţe.