Cele 3 milioane de «capsunari» au economisit cât jumatate din românii din tara

Dacă românii din străinătate au econo­misit anul trecut 12 miliarde de euro, valoarea remiterilor în ţară a fost de 3 miliarde de euro în aceeaşi perioadă. O pondere mai mare a remiterilor în ţară a fost de 3 miliarde de euro în aceeaşi perioadă. O pondere mai mare a remiterilor din sumele economisite o are valoarea trimisă acasă de cetăţenii din Republica Moldova aflaţi la muncă în străinătate şi care, la economii de 559 de milioane de euro, au trimis în ţară 442 de milioane de euro, informeaza Ziarul Financiar.

Venitul lunar per gospodărie al românilor din străinătate este, în medie, de 1.896 de euro, se mai arată în studiu. Acesta este cel mai scăzut nivel al veniturilor pe familie din toate ţările participante la cercetare (Republica Moldova, Albania, Kosovo şi Bosnia), principalul motiv fiind acela că ciclul de migraţie al românilor este relativ recent şi mai puţin matur.

Aceaste diferenţe pot fi explicate şi prin faptul că principalele destinaţii ale emigranţilor români sunt în Spania şi Italia (unde lucrează aproximativ 73% dintre românii plecaţi în străinătate), în timp ce emigranţii din Bosnia şi din Kosovo (care au venituri lunare per familie de 2.846 euro, respectiv 3.856 de euro) lucrează în ţări unde şi salariile sunt mai mari (Germania, Elveţia, Austria etc.).

 Sumele trimise de români au scăzut cu 10% în primul trimestru din acest an faţă de aceeaşi perioadă din 2010, la 758 de milioane de euro, arată datele publicate de Banca Centrală. Este cel mai slab trimestru din 2005, de când BNR publică aceste date. Cauza determinanta este neîncrederea conationalilor în capacitatea si buna-credinta a guvernului de a gestiona problemele tarii. In aceste conditii, ei prefera sa-si pastreze banii în bancile straine.

Potrivit Money.ro, economiile vest-europene au trecut pe plus de aproximativ un an. În primele trei luni din acest an, românii de peste hotare au trimis în ţară aproximativ 760 de milioane de euro, cu 10% mai puţin decât în aceeaşi perioadă de anul trecut.

Faţă de nivelul de dinaintea crizei, adică perioada 2007-2008, remiterile sunt acum la jumătate. Statisisticile BNR mai arată că perioada ianuarie-martie 2011 a fost cel mai slab trimestru din perspectiva remiterilor după 2005, de când banca centrală face publice asemenea date. Singura veste mai bună este că sumele trimise de românii din străinătate au început să urce în februarie şi în martie, după ce în prima lună din 2011 au atins minimul istoric de 226 de milioane de euro.

În prezent, 3 milioane de români se află în Europa Occidentala, în ţări precum Italia, Spania, Franta, Germania Marea Britanie sau Austria. Cu alte cuvinte, 13% din populaţia ţării sau unul din şapte români. Avem una dintre cele mai mari ponderi ale emigranţilor în rândul ţărilor din regiune. În Cehia şi Ungaria, numai 3-4% din populaţie a emigrat, iar în Polonia, 8%.

De asemenea, 40% dintre emigranţii români nu trimit deloc bani acasă, acesta fiind cel mai mare procent înregistrat în regiune. O explicaţie pentru acest lucru ar putea fi reprezentată de intenţia redusă a emigranţilor români de a se întoarce în ţară.

În ceea ce priveşte raportul dintre veniturile şi cheltuielile lunare pe care le are o familie de români care lucrează în străinătate, se poate observa că 40% dintre românii din străinătate au înclinaţia de a economisi mai mult şi de a ţine banii în locul în care lucrează, faţă de alţi imigranţi (23- 35%).

Ionel Blănculescu, proprietarul firmei Consultanţă şi Investigaţii Financiare, care a fost preşedinte al Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB) în perioada 2001-2003 şi ministru al controlului (perioada 2003-2004), spunea la un seminar ZF că românii din străinătate au economii totale de 50 de miliarde de dolari.