Reteaua Corect
Cristian Hostiuc

Trebuie să nu lăsăm microîntreprinderile, firmele mici şi mijlocii româneşti să se prăbuşească

Scris de Cristian Hostiuc in 06 aprilie 2020 la 11:53, in Business. 713 vizualizari Intra in discutie Tagurieconomie, firme, IMM, imprumut, multinationale, romanesc, românia shortlinkhttp://crct.ro/nvVm

Trebuie să nu lăsăm microîntreprinderile, firmele mici şi mijlocii româneşti să se prăbuşească de tot în această criză, aşa cum s-a întâmplat acum zece ani: în joc sunt 3 milioane de angajaţi cu familii şi credite în spate, din care peste 1 milion vor deveni şomeri, iar cei care rămân vor avea veniturile tăiate cu 30-50%

Dacă guvernul, băncile comerciale (din care marea majoritate sunt străine) - spate în spate cu BNR, companiile mari din România - marea majoritate fiind multinaţionale -, investitorii străini, creditorii internaţionali, toată clasa de business a României nu vor face front comun în această criză, microîntreprinderile, companiile mici şi mijlocii româneşti vor plăti preţul acestei crize şi, în final, va plăti toată România, pentru că implicaţiile vor fi majore: deşi au o putere financiară scăzută, aceste firme angajează cei mai mulţi oameni şi plătesc cele mai multe taxe şi impozite la stat.

Dacă România, societatea şi opinia publică îşi vor “omorî” patronii români, care şi aşa nu sunt cei mai iubiţi oameni, cine va mai duce businessurile mai departe, cine va mai face angajări, cine va mai plăti salariile şi taxele la stat?

Guvernul are acces la bani şi este singurul care poate să susţină toată economia, indiferent de preţ, BNR poate printa bani, aşa cum fac toate marile bănci centrale din lume, băncile comerciale au lichiditate şi au în spate acţionari mai solizi, multinaţionalele au cash, au o poziţie aproape de monopol în România pe pieţele unde activează, la care se adaugă susţinerea din afară, dar, la polul opus, IMM-urile româneşti s-au trezit peste noapte închise, într-o situaţie fără ieşire şi într-o criză pe care nu au generat-o, dar pe care o vor plăti cel mai mult.

Iar preţul va fi mult mai mare decât acum zece ani.

În România businessul este extrem de polarizat, de aceea IMM-urile sunt cele mai vulnerabile şi lipsite de orice plasă de siguranţă.

Primele 1.000 de companii din România, ca cifră de afaceri, deţin 47% din totalul businessului din România, conform anuarului ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România, clasament realizat pe baza datelor din 2018, ultimele date agregate disponibile.

Prima companie din România este Dacia, cu o cifră de afaceri de 24 mld. lei, iar compania aflată pe locul 1.000 este Apulum Alba Iulia, cu 160 mil. lei.

Cifra de afaceri toală în România a fost în 2018 de 1.571 mld. lei, adică 335 mld. euro.

În 2019, cifra de afaceri totală a depăşit cu siguranţă 350-360 mld. euro.

Problema este că restul de 540.000 de companii, care şi-au depus bilanţul financiar şi au o cifră de afaceri mai mare ca 0, se bat pe restul de 53% din business, ceea ce arată cât de puţin rămâne pentru fiecare.

Din top 1.000 de companii, numai 160 sunt companii antreprenoriale româneşti, restul sunt multinaţionale. În top 100 sunt numai 8 companii antreprenoriale româneşti, cea mai mare fiind grupul Dedeman al fraţilor Pavăl, care se află pe locul 13, cu 7,2 mld. lei.

Deci 85% din top 1.000 companii sunt multinaţionale.

Dacă vorbim de numărul de angajaţi, top 1.000 de companii -  care, repet, au 47% din business - angajează numai 980.000 de oameni dintr-un total de 4,2 milioane.

Restul de 4,1 milioane de angajaţi sunt pe listele lunare de plată ale celor 540.000 de companii.

Dacă ne uităm la nivelul întregii economii, multinaţionalele, care controlează 51% din business, angajează 1,2 - 1,4 milioane de oameni, iar restul de 2,8 - 3 milioane de oameni sunt plătiţi de companiile antreprenoriale româneşti, microîntreprinderi, firme mici şi mijlocii.

Salariile în companiile româneşti sunt cu mult sub cele din companiile străine şi chiar sunt sub cele plătite celor 1,2 milioane care lucrează la stat (nu în companiile de stat, ci cei plătiţi din bugetul public).

Această criză va lovi în plin această categorie de firme şi pe angajaţii lor, având în vedere că marea majoritate nu sunt deloc capitalizate, nu au cash, trăiesc pe credit furnizor, depind aproape de un singur client şi, mai ales, depind de starea economiei.

Toate aceste companii au trimis listele de angajaţi la Ministerul Muncii pentru şomajul tehnic. Eu cred că în final vor fi 1,2-1,4 milioane de salariaţi care vor primi acest şomaj tehnic de la stat pentru două luni, cât va ţine situaţia de criză.

Nu cred că Dacia, Petrom, Rompetrol, Kaufland, Ford, BAT, Lidl, Lukoil, Carrefour, Daimler, cele mai mari firme din România, vor trimite liste cu angajaţi pentru şomajul tehnic.

Problema este că businessul, economia, şi în final România, nu-şi vor reveni atât de repede după această perioadă în care stăm acasă.

Foarte multă lume crede că totul se va relua de la acelaşi nivel care a fost pe 16 martie, când a apărut starea de urgenţă şi închiderea economiei.

Când se va relua activitatea economică, cifrele vor fi la un nivel de 30% din cât erau înainte, iar în varianta cea mai optimistă, dacă la finalul anului se va ajunge la 70%, ar fi o realizare extraordinară.

Această cădere, mai rapidă şi mai dramatică decât acum 10 ani, va impune măsuri extrem de dure, mai puţin la multinaţionale, şi marea majoritate la nivelul companiilor româneşti: din 3 milioane de angajaţi, peste 1 milion se vor trezi în şomajul adevărat. Cei care mai rămân vor avea veniturile tăiate cu 30-50%, adică adio bonusuri, prime, creşteri salariale.

Cei 3  milioane de angajaţi au familii în spate, au obligaţii, au credite, şi pentru ei, dar şi pentru patroni, lumea dinainte se prăbuşeşte.

Multe companii nu vor mai reveni la suprafaţă, pentru ele insolvenţa şi falimentul fiind cele mai bune soluţii.

În criza precedentă România a pierdut aproape 150.000 de companii şi 700.000 de locuri de muncă.

Atenţie, deşi am avut o creştere economică extraordinară în ultimii şapte ani, numărul de locuri de muncă în business a fost de numai 4,2 milioane, faţă de 4,6 milioane, cât lucrau în 2008.

Peste 2 milioane de români şi-au găsit de lucru în afară, ceea ce a eliberat o presiune internă - plata şomajului, grevă internă, ieşire în stradă.

Acum nu va mai fi cazul, având în vedere că marile economii ale Europei nu-şi vor reveni nici ele atât de repede.

Aceşti români care lucrau în afară, legal sau la negru, vor trebui să-şi găsească de lucru în România, ceea ce va mări considerabil presiunea pe piaţa forţei de muncă şi nemulţumirea în general.

Cu acest tablou în faţa ochilor, cei care au banii, cei care pot să mobilizeze bani, cei care au puterea politică şi economică trebuie să facă totul pentru a susţine cele 540.000 de companii, în marea majoritate româneşti, care vor plăti preţul acestei crize.

Acum zece ani România a salvat băncile şi investitorii străini - care aveau cea mai mare parte a datoriei externe - prin împrumutul de 20 mld. euro de la FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi ceilalţi mari creditori internaţionali.

În această criză, care este comparată cu Marea Criză din 1929, România va avea nevoie de resurse financiare mai mare de 20 mld. euro, fie că sunt de la FMI, Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană, băncile internaţionale.

Acum trebuie salvate IMM-urile, care angajează cei mai mulţi oameni şi care, paradoxal, plătesc cele mai multe taxe şi impozite la stat. Primele 70% din companii ca cifră de afaceri din România, în cea mai mare parte multinaţionale, contribuie cu numai 45% din impozitele şi taxele la buget.

O ţară nu poate trăi numai din multinaţionale, mai ales România, care este atât de polarizată.

Dedeman, Fildas - Farmaciile Catena sau RCS pot să treacă criza, dar pentru restul de 540.000 de companii româneşti, microîntreprinderi, firme mici şi mijlocii va fi mult mai greu. Enorm de greu.

Aşa că guvernul, băncile, BNR, multinaţionalele, creditorii internaţionali trebuie să facă un front comun pentru a salva, pentru a susţine şi pentru a-i trece prin această criză pe toţi ceilalţi.

De măsurile fiscale, monetare, bancare care se vor lua acum, nu după ieşirea din carantină, va depinde cât sânge va pierde România şi cât de repede îşi va reveni.

#zftrebuiesarepornimbusinessul #zftrebuiesarepornimeconomia #zftrebuiesarepornimromania

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.