Reteaua Corect

Tabloul economic polarizat al României în 2024

Scris de newsreporter in 04 decembrie 2023 la 12:04, in Business. 417 vizualizari Intra in discutie Taguri2024, crestere, economie, imprumut, românia, salariu shortlinkhttp://crct.ro/nCir

Presiunile actuale pe piața muncii din România, combinate cu o inflație încă ridicată, sunt factori cheie care vor determina o creștere semnificativă a salariului nominal în 2024. Această tendință va contribui la menținerea unui nivel ridicat al consumului privat în România, cel mai mare din regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), susținând astfel o creștere economică pozitivă, relatează Ziare.com.

Conform unei analize realizate de Erste Group Research (EGR), evoluțiile creșterii economice vor plasa economia românească pe un trend ascendent. Cu toate acestea, analiștii Erste Group plasează România într-o situație fluctuantă când vine vorba de importuri, acestea continuând să pună presiune pe balanța comercială. De asemenea, țara va înregistra cel mai mare deficit bugetar din regiune, deși alte țări ECE își vor ameliora deficitul în următorii doi ani.

 

Creștere economică în 2024 și 2025 și evoluția pozitivă a consumului

 

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Banca Națională a României (BNR) se aliniază ideii că România are o contribuție majoră a consumului la PIB, aceasta fiind de 80%, cea mai mare din regiune. Această tendință este prevăzută să continue de către analiza grupului bancar, astfel încât pentru 2024 se estimează o creștere economică de 3,3%, comparabilă cu Serbia și cea mai mare din ECE. Pentru 2025, se așteaptă ca creșterea PIB-ului României să se desprindă de restul țărilor ECE, atingând o evoluție de 4,8%, urmată de Serbia cu 3,6%.

Evoluțiile economice din regiune sunt influențate în mare măsură de situația economiei germane, arată Erste Group. Fără o relansare a consumului, ce ar putea diminua presiunile inflaționiste, perspectivele de creștere ar fi fost incerte. Pentru 2024, se preconizează că creșterea consumului privat în România va fi de aproximativ 3%, similară cu Polonia și ușor sub nivelurile din Croația și Ungaria.

 

Totodată, exporturile românești către Germania se așteaptă să rămână la un nivel pozitiv în 2024, în contrast cu țări precum Ungaria, Polonia, Slovenia și Slovacia, care vor înregistra un declin. Raportul EGR menționează că anul electoral 2024 din România va fi marcat de „zgomote populiste”, iar sondajele indică posibilitatea continuării marii coaliții actuale și după 2024. Consolidarea fiscală prevăzută se așteaptă să aibă un impact limitat negativ, în timp ce fondurile europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar putea susține investițiile. deși acestea depind enorm de mult de capacitatea țării de a se alinia planurilor de reformă și investiții structurale de care depinde încasarea fondurilor..

 

Cum va afecta creșterea veniturilor și a consumului deficitul și datoria publică

Avansul consumului în România, bazat pe importuri, va continua să pună presiune pe balanța comercială și pe deficitul de cont curent. De asemenea, țara va înregistra cel mai mare deficit bugetar din regiune, estimat la -5,4% în 2024 și 4% în 2025.

În contrast, Slovacia și Polonia sunt estimate a înregistra un deficit bugetar de -4,3, respectiv -4,5%, toate celelalte țări din Europa Centrală și de Est situându-se sub aceste marje. România stă mai bine, în prognoza Erste Grup doar la capitolul datorie publică, așteptată să rămână în marja a 49% pentru următorii doi ani, o prognoză mai optimistă decât cea a Uniunii Europene pentru 2024.

În 2024, încep distribuirea fondurilor europene din noul ciclu bugetar 2021-2027, România având a șasea cea mai mare alocare din regiune, de aproximativ 13% din PIB, arată raportul EGR.

Ministerul Fondurilor Europene are în derulare opt programe majore de investiții finanțate prin fonduri europene pentru perioada 2021-2027, acestea includ:

 

  1. Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare: 2,143 miliarde euro.
  2. Programul Operațional Dezvoltare Durabilă: 4,615 miliarde euro.
  3. Programul Operațional Educație și Ocupare: 7,722 miliarde euro.
  4. Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială: 2,594 miliarde euro.
  5. Programul Operațional Sănătate: 4,73 miliarde euro.
  6. Programul Operațional Asistență Tehnică: 597 milioane euro.
  7. Programul Operațional Tranziție Justă: 1,76 miliarde euro.
  8. Programul Operațional Transport (gestionat de Ministerul Transporturilor): 8,3 miliarde euro.

Programele de investiții sunt parte din Fondurile structurale și de coeziune, totalizând 31 de miliarde de euro de la UE pentru România în această perioadă.

Pentru anul 2024, Guvernul României a aprobat o listă de 221 de proiecte de investiții publice cu o valoare totală actualizată de aproximativ 320 de miliarde lei, potrivit unui anunț oficial din partea purtătorului de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, de la începutul lunii noiembrie. Dintre acestea, 28 sunt proiecte noi, iar 131 sunt proiecte în continuare, aflate în diferite stadii de implementare. Proiectele sunt distribuite preponderent la ministere precum Transporturi, Mediu, Dezvoltare, Sănătate, Justiție, Apărare, Cercetare și Afaceri Intern

În același timp, anul viitor inflația și costurile de finanțare ale României sunt prevăzute să rămână cele mai mari din regiune, cu o inflație medie estimată la 6,6%, peste media regiunii. EGR anticipează că Banca Națională a României va începe relaxarea monetară în trimestrul al doilea al anului 2024, reducând rata dobânzii de politică monetară la 6,75%, urmată de o altă reducere în trimestrul următor, până la 6,25%.

Piața de capital și influența negativă a Legii Pensiilor și creșterilor de taxe

 

Randamentele au crescut în mai multe țări din CEE săptămâna trecută, reflectând evoluția de pe piețele majore. Local, în condițiile în care Parlamentul României a aprobat noua Lege a Pensiilor care prevede majorări ale pensiilor, raportul EGR indică faptul că aceste creșteri vor avea un efect negativ asupra deficitului și datoriei publice guvernamentale.

Acest lucru a dus la o serie de comentarii din partea agențiilor de rating că acțiunea politică este o veste negativă pentru costurile împrumuturilor în 2024. Îngrijorarea privind poziția fiscală este reflectată și în subperformanța recentă a obligațiunilor românești, pe fondul faptului că suma vândută la licitațiile săptămânii trecute a fost sub cea scontată, conchide analiza Erste Group.

Ziare.com

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.