Reteaua Corect

Românii împrumutaţi în lei - îngenuncheaţi sub povara creditelor

Scris de newsreporter in 06 august 2022 la 09:53, in Business. 271 vizualizari Intra in discutie TaguriBNR, credite, Robor shortlinkhttp://crct.ro/nzYt

ROBOR la 3 luni a trecut de 8% • Aurelian Dochia: "La inflaţia actuală de 15%, un ROBOR de 8% este încă în avantajul debitorului" • Iancu Guda: "Creditele mari luate de la bănci şi dobânzile foarte mari vor însemna default-uri şi creşterea ratei neperformantelor" • Irina Chiţu: "Prima soluţie este trecerea către un credit cu dobândă fixă" • Ion Radu Zilişteanu: "Companiile sunt afectate nu doar de creşterea ROBOR şi de conjunctura economică nefavorabilă, ci şi de recentele modificări ale Codului fiscal", conform Bursa.ro Se pare că indicele ROBOR a intrat pe o pantă ascendentă abruptă, depăşind praguri la care nimeni nu se aştepta în urmă cu doar câteva luni. Această situaţie îngreunează tot mai mult povara ratelor bancare pentru românii împrumutaţi în moneda naţională, iar analiştii sunt de părere că trendul care va continua, în condiţiile în care inflaţia va mai creşte, iar Banca Naţională a României (BNR) majorează dobânda de politică monetară. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor în lei cu dobândă variabilă, a urcat săptămâna aceasta la peste 8%, nivel nemaiatins de 12 ani, iar faţă de sfârşitul anului trecut valoarea sa aproape s-a triplat. Creşterea vine înaintea şedinţei de astăzi de politică monetară a BNR, fiind aşteptată cea de-a şasea ridicare a dobânzii de referinţă din acest an, care în prezent se situează la 4,75%. Indicele IRCC, în funcţie de care sunt calculate creditele acordate după luna mai 2019, este de 2,65%, dar aşteptările sunt ca acesta să crească, cu o întârziere de două trimestre, spre nivelul actual al ROBOR.

acă în ultimii ani, după criza creditelor în franci elveţieni (CHF), atât banca centrală, cât şi specialiştii din piaţă ne spuneau că cel mai sănătos este să ne împrumutăm în moneda naţională, ca să evităm riscul valutar, după ce dobânzile la creditele în lei au început să crească vertiginos, mulţi dintre români se află în situaţia în care aproape că nu-şi mai pot plăti ratele bancare. Din 2015 şi până acum, cel puţin debitorii în CHF au făcut demersuri pentru conversia creditelor din moneda elveţiană în lei. Acum, analiştii susţin că există soluţii şi pentru cei care au credite în lei cu dobânzi variabile, printre care trecerea la împrumuturi cu dobânzi fixe, schimbarea ROBOR cu IRCC sau, în anumite situaţii, apelarea la Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB), pentru identificare unei soluţii adaptate creditului fiecăruia. Specialiştii apreciază că majorarea dobânzilor va duce la solduri mai mari ale creditelor neperformante pentru bănci, dar că instituţiile sunt bine capitalizate şi nu vor întâmpina probleme deosebite, cel puţin deocamdată.

• Aurelian Dochia: "Acum, băncile nu sunt în pericol din niciun punct de vedere, dar totul depnde de inflaţie"

Analistul economic Aurelian Dochia spune că, faţă de inflaţia actuală, un ROBOR de 8% este încă în avantajul celui care are credit, pentru că în termeni reali plăteşte mai puţin, dar că indicatorul va continua să crească.

Domnia sa ne-a spus: "La inflaţia actuală de 15%, un ROBOR de 8% este încă în avantajul celui care are credit. În termeni reali, plăteşte mai puţin decât a luat. Deocamdată, chiar dacă într-adevăr cresc ratele, chiar dacă sunt persoane care poate încep să aibă dificultăţi pentru rambursările conform schemei de plată, per total rămâne avantajos (...). Dar cred că ROBOR-ul va continua să crească. Este o situaţie globală şi nu trebuie să ne iluzionăm cu ideea că ar exista vreo soluţie care să amelioreze această situaţie peste noapte şi fără nicio durere".

Analistul economic subliniază că, pentru debitori, există posibilitatea trecerii la IRCC, dar aceştia trebuie să ţină cont de faptul că IRCC este un indicator care priveşte cu câteva luni în urmă, astfel încât, peste câteva luni, IRCC-ul va ajunge nivelurile de acum ale ROBOR-ului.

"Sigur că pentru bănci există riscul creşterii volumului creditelor neperformante, pentru că poate vor fi mai multe persoane care nu vor putea să facă faţă obligaţiilor. Dar nu cred că este un fenomen atât de amplu încât să pună în pericol băncile, aşa cum s-a întâmplat acum zece-doisprezece ani, în criza precedentă. Atunci într-adevăr a fost o situaţie dificilă pentru bănci, dar acum băncile nu sunt în pericol din niciun punct de vedere. Pot să absoarbă şocurile unei creşteri a neperformantelor, dar evident totul depinde foarte mult de cum vor evolua lucrurile şi cât va ţine această presiune inflaţionistă. Până la urmă totul depinde de inflaţie. Iar din acest punct de vedere (...) se vorbeşte chiar de recesiune către sfârşitul anului. Or, asta ar putea să reducă presiunea inflaţionistă. De fapt recesiunea înseamnă reducerea cererii. Deja vedem creşterea preţurilor energiei, tocmai pe fondul perspectivei de recesiune. Dacă asta se confirmă, atunci s-ar putea ca spre sfârşitul anului să vedem o diminuare a tendinţei inflaţioniste", ne-a spus analistul economic.

• Iancu Guda: "S-ar putea ca persoanele care s-au împrumutat înainte de mai 2019, să aibă rate care au crescut şi cu 70-80% faţă de anul trecut"

Analistul financiar Iancu Guda apreciază că este posibil ca cei care au luat credite până în mai 2019, să aibă acum rate care au crescut şi cu 70-80%, faţă de anul trecut.

Acesta ne-a declarat: "În condiţiile în care inflaţia este peste 15%, un ROBOR la aproape jumătate este foarte scăzut. Dar, comparativ cu ceea ce se întâmpla la începutul anului, când ROBOR era în jur de 3% şi anul trecut în primul semestru, când era puţin peste 1%, este un şoc foarte dur. În special pentru cei cu credite ipotecare, pentru că acolo este componenta de dobândă mai mare, mai ales la începutul rambursării creditului. Iar cei care au luat credite până în mai 2019, s-ar putea ca acum să aibă rate care au crescut şi cu 70-80% faţă de anul trecut. Este posibil ca şi cei care sunt pe IRCC să înceapă să resimtă creşterea ratelor, iar asta se va vedea mai puternic la finalul acestui an şi prima parte a anului următor".

Analistul financiar a adăugat: "În opinia mea, pentru o perioadă cumulativă de doi ani consecutivi, nu putem vorbim de optimizare. Pentru că acum ROBOR-ul este mai mare, dar în 2023 cred că lucrurile vor fi invers. Iar cei care trec acum pe IRCC sau deja au luat creditul după mai 2019, vor avea costuri mai mari pe IRCC faţă de ROBOR. Asta pentru că în mod normal inflaţia ar trebui să scadă, în special în a doua parte a anului. Or, ROBOR reacţionează în acelaşi timp cu inflaţia, iar IRCC are un decalaj de şase luni".

Din punctul său de vedere, creditele luate de companii de la bănci laolaltă cu dobânzile foarte mari vor însemna default-uri, creşterea ratelor creditelor neperformante.

"Avem o creştere fără precendent a creditelor acordate companiilor, marje mai mici, iar în cazul populaţiei, ROBOR-ul care este foarte mare pune presiune pe consum. Iar asta se vede deja în cifrele comerţului de retail (...) unde există o scădere în ultimele două luni. Salariile au crescut mai lent decât inflaţia şi consumul scade, iar asta înseamnă că şi pentru companii se pune o anumită presiune pe vânzări (...) se frânează (n.r. vânzările), pentru că probabil ne apropiem de o recesiune la finalul anului acesta, începutul anului viitor. Dar precum o maşină care frânează, are inerţie. Or asta înseamnă că, practic, creditele foarte mari luate de la bănci, care au avut un salt spectaculos şi dobânzile foarte mari - dobânda medie la credite noi în iunie anul acesta este de 7,75%, faţă de 4% în iulie anul trecut - toate acestea vor însemna default-uri, creşterea ratelor creditelor neperformante, iar cele care sunt garantate de stat se vor vedea în deficit", ne-a spus Iancu Guda.

• Irina Chiţu: "Cei care din diferite motive nu mai pot să-şi plătească ratele ar fi bine să apeleze la CSALB"

Irina Chiţu, fondatorul platformei finzoom.ro, spune că fiecare debitor trebuie să găsească o soluţie prin care să renunţe la creditele ancorate în ROBOR, iar prima soluţie este trecerea către un credit cu dobândă fixă.

"Este o situaţie de lungă durată. Dacă suntem norocoşi, dobânzile vor începe să scadă probabil spre sfârşitul anului viitor. Astfel încât, fiecare trebuie să găsească o soluţie ca să scape de ROBOR. În opinia mea prima soluţie, pe care am recomandat-o încă de la începutul anului, este trecerea către un credit cu dobândă fixă, pentru că te protejează de următoarele creşteri ale ROBOR-ului. În clipa de faţă, o refinanţare cu dobândă fixă oferă o dobândă mai redusă cu trei - patru puncte procentuale. Astfel scade rata şi, în plus, debitorul stă liniştit în perioada pentru care a făcut refinanţarea", ne-a spus Irina Chiţu.

Conform fondatorului finzoom.ro, a doua soluţie este trecerea la IRCC. "Diferenţa este mare (...) între 8% (n.r. ROBOR) şi 2,65% (n.r. IRCC) acum, şi chiar dacă va fi 4% de la 1 octombrie, tot este mai mică. În următoarele şase-nouă luni se va plăti o rată mai mică şi se va trece de această perioadă critică. Iar trecerea la IRCC nu presupune niciun cost, băncile şi-au făcut proceduri pentru asta şi se face rapid", spune Irina Chiţu.

Din punctul său de vedere, cea de-a treia soluţie este ca debitorii să apeleze la CSALB (Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar): "La CSALB se poate apela pentru orice problemă, nu doar fiindcă a crescut ROBOR-ul. Pentru cineva care din diferite motive nu mai poate să-şi plătească ratele, ar fi bine să apeleze la CSALB pentru ca printr-o negociere cu banca să se găsească o soluţie adaptată creditului pe care-l are. Iar ca ultimă soluţie, şi de preferat pentru o perioadă cât mai scurtă, suspendarea plăţii ratelor prin moratoriu. Dar cei care apelează la asta trebuie să ştie că implică costuri suplimentare şi, după ce trece perioada de suspendare, trebuie să plătească rate mai mari".

În opinia sa, în acest moment băncile sunt bine capitalizate, însă totuşi lichiditatea începe să scadă. "Există nevoie de finanţare care se vede şi în dobânzile pe care le oferă băncile la depozite, de 7-9%, adică similare cu cele ale titlurilor de stat. Dar pe termen lung, dacă apare o lipsă de lichiditate mai mare şi cresc neperformantele, băncile vor începe să fie afectate (...). În prezent, băncile care dau credite cu dobândă fixă nu cred că au vreun câştig, doar dacă au finanţare mai ieftină din altă parte. Eu mă aştept să scadă bine creditarea", a conchis Irina Chiţu.

• Ion Zilişteanu: "Cei care au contractat credite anterior lunii mai a anului 2019 pot să vireze de la ROBOR către IRCC"

Ion Radu Zilişteanu, doctor în economie şi expert în domeniul imobiliar, spune că, cei care au contractat credite anterior lunii mai a anului 2019, pot să treacă de la ROBOR către IRCC, dar subliniază că va veni un moment când IRCC-ul va deveni mai mare decât ROBOR-ul.

Domnia sa ne-a spus: "În momentul contractării creditului, acei debitori au avut posibilitatea să opteze între dobândă fixă şi variabilă. Dacă, de exemplu, în momentul accesării creditului, dobânda fixă era mai mare decât dobânda variabilă, evident că potenţialii debitori au ales dobânda variabilă, fără să se gândească la ce se va întâmpla ulterior. Acum sigur că vor să vireze către dobânda fixă, doar că acum aceasta este mai mare. În opinia mea, să virezi acum către un credit cu dobândă fixă nu este cel mai avantajos lucru. Pentru cei care au contractat credite anterior lunii mai a anului 2019, singurul lucru pe care-l pot face este să vireze de la ROBOR către IRCC. Pentru că IRCC-ul are o întârziere de şase luni (...) deci va rămâne o vreme în urma ROBOR-ului. Dar atenţie, este o opţiune ireversibilă şi va veni o vreme când dobânzile din piaţa intermonetară vor scădea şi având în vedere întârzierea IRCC-ului faţă de ROBOR, practic IRCC-ul va deveni mai mare".

O altă soluţie pe care debitorii ar putea să o adopte în momentul de faţă este să studieze ofertele de credite ale băncillor şi să îşi refinanţeze creditul, mai spune economistul. "Adică dacă găsesc o bancă care practică dobânzi mai joase decât banca la care au credit, pot face refinanţarea, pentru că în general creditele ipotecare sunt scutite de un eventual comision de rambursare anticipat", a afirmat Ion Zilişteanu.

Economistul estimează că indicele ROBOR va mai creşte, cel puţin câteva luni: "Nu se ştie cât pentru că totul depinde de inflaţie".

În ceea ce priveşte companiile, Ion Zilişteanu este de părere că acestea sunt afectate nu numai de creşterea ROBOR şi de conjunctura economică nefavorabilă prin care trecem, ci şi de recentele modificări ale codului fiscal. "De modificările aduse de Ordoanţa 16/222, care practic limitează statutul de microîntreprindere, s-a micşorat şi plafonul de la un milion de euro la 500.000 de euro. Apoi, companiile nu mai pot fi IMM-uri dacă nu au niciun angajat etc. În opinia mea, companiile stau foarte rău în momentul de faţă. Şi în general, de regulă în momente de turbulenţe financiare, atât persoanele fizice cât şi companiile devin mult mai prudente - cel puţin în ceea ce priveşte contractarea creditelor. Vom vedea în lunile următoare că mai puţine persoane şi companii vor contracta credite", a spus economistul.

PENTRU ŞEDINŢA BNR DE ASTĂZI

• Piaţa anticipează majorarea dobânzii de politică monetară la cel puţin 5,5%

Banca centrală din Ungaria a majorat, acum două săptămâni, dobânda-cheie de la 9,75 % la 10,75%, Polonia are o dobândă-cheie de 6,5%, Cehia de 7%

Banca Naţională a României (BNR) este aşteptată, astăzi, să majoreze cu cel puţin 75 de puncte de bază rata dobânzii de politică monetară, la 5,5%, după majorarea de 100 de puncte de bază din iulie, cea de 75 de puncte de bază din mai, cele de 50 de puncte de bază din aprilie şi februarie şi cele de 25 de puncte de bază din octombrie, decembrie şi ianuarie.

BNR ar putea, în teorie, având în vedere declaraţiile guvernatorului Mugur Isărescu privind menţinerea diferenţialului de dobândă cu ţările din regiune şi cele privind condiţiile din spatele majorărilor, să reducă puţin pasul de majorare de dobândă. Banca centrală ar putea găsi motive să opereze, astfel, o majorare de 75 de puncte de bază, în condiţiile în care, deşi inflaţia pe luna iulie nu a fost încă publicată, aceasta cel mai probabil a încetinit şi posibil să fi atins vârful acestui ciclu inflaţionist.

Majoritatea analiştilor consultaţi printr-un sondaj Bloomberg se aşteaptă, însă, la o majorare de 100 de puncte de bază, în timp ce analiştii BCR Cercetare anticipează o creştere de 75 de puncte de bază a dobânzilor. În acelaşi timp, analiştii ING Bank estimează o creştere de 100 de puncte de bază, aceasta fiind preconizată, însă, să fie "ultima creştere semnificativă de dobândă" din partea BNR. În prezent, dobânzile din piaţa monetară (ROBOR) continuă să fie mult peste ratele de dobândă ale BNR, piaţa anticipând în general un ciclu de majorare mai lung şi mai semnificativ.

Inflaţia a ajuns la o rată anuală de peste 15% în luna iunie, după un avans continuu şi galopant, în timp ce creşterea economică este de aşteptat să fi fost puternică în al doilea trimestru din acest an după creşterea de 5,2% din primul trimestru, care a fost a doua cea mai mare creştere trimestrială din istoria României.

O majorare de 100 de puncte de bază este la rândul ei foarte posibilă, în condiţiile în care băncile centrale importante din lume au început mărirea pasului de dobândă, în ciuda recesiunilor ce par inevitabile în economiile respective (BCE, BOE şi FED). Băncile centrale din regiune - cu excepţia Ungariei - au slăbit însă presiunea pe partea de dobânzi, majorându-le mai lent, după ce iniţial au făcut "frontloading", adică au majorat dobânzile agresiv în prima parte a ciclului de întărire a politicii - în contrast cu băncile centrale mari care au fost în ultimii 2 ani mereu în urma inflaţiei.

Ungaria este, deci, excepţia, banca centrală maghiară fiind recent obligată să continue cu majorarea dobânzilor, pentru a opri deprecierea forintului apărută pe fondul posibilităţii ca fondurile europene pentru Budapesta să fie complet suspendate.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a semnalat în cadrul conferinţei de presă din iulie că banca centrală va continua să majoreze dobânzile la următoarele şedinţe de politică monetară. Isărescu a punctat că atunci "când vom vedea primele semne clare că rata inflaţiei vine în jos, probabil că vom reduce pasul" de creştere a dobânzii-cheie.

În ceea ce priveşte principalul risc la adresa economiei globale, guvernatorul BNR a spus că acesta este reprezentat de stagflaţie, respectiv de prelungirea perioadei cu inflaţie ridicată şi creştere economică slabă, cum s-a întâmplat în anii 1970. Totodată, Isărescu a spus că România beneficiază de un instrument "contra-ciclic" important, care nu este inflaţionist, respectiv banii europeni asociaţi Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care trebuie utilizaţi.

Totodată, la conferinţa BURSA "Piaţa financiar-bancară, la graniţa dintre pandemie şi război" din 28 iunie, Valentin Lazea, economistul şef al BNR, a afirmat că banca centrală va trebui să crească în continuare dobânda-cheie, în condiţiile în care depozitele bancare în euro înregistrează o creştere mai rapidă decât depozitele în lei, majorarea dobânzii fiind necesară pentru a "preîntâmpina o migrare către euro, o aşa-numită euroizare a economiei". Acesta a adăugat că, deşi în presă şi în societate se manifestă o preocupare faţă de cei care au credite la bănci, adică debitorii băncilor, trebuie să fim mai atenţi în ceea ce îi priveşte pe creditorii băncilor, adică deponenţii, care la actualele niveluri ale dobânzilor sunt în pierdere.

Majorarea de 1% a dobânzii-cheie din iulie a venit în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei, potrivit actualelor evaluări ale BNR, va continua să crească, "cu un ritm vizibil încetinit", până la mijlocul trimestrului trei din acest an (luna august), peste valorile prognozate în luna mai, pe fondul impactului şocurilor pe partea ofertei.

"În politica monetară nu trebuie să te repezi. Vom face paşi stabili şi să ştiţi că îi vom face", a punctat în iulie guvernatorul Isărescu în conferinţa sa de presă.

Amintim că, în februarie, BNR a renunţat la menţiunea din precedentele comunicate în care se arăta că deciziile de politică monetară "se circumscriu procesului de normalizare treptată a conduitei politicii monetare pe care-l parcurge BNR, în condiţii de mari incertitudini". Chiar şi cu o dobândă de 5,5% România ar rămâne ţara cu cea mai mică dobândă-cheie din regiune - real negativă (aproape -10% dobânda reală) deci în continuare o poziţie de relativă stimulare a activităţii economice.

Isărescu a mai declarat în iulie că strategia BNR rămâne majorarea graduală a dobânzii-cheie până la o eventuală întâlnire cu rata anuală a inflaţiei. Oficialul BNR a spus că nicio ţară nu îşi permite să meargă cu dobânzile în teritoriul real-pozitiv având în vedere perioada îndelungată de represiune financiară prin care am trecut în perioada scursă de la criza financiară globală încoace. Guvernatorul a mai spus că actualele creşteri de preţuri la ţiţei şi celelalte produse energetice sunt, în acelaşi timp, atât inflaţioniste cât şi recesioniste.

Amintim că BNR a început în octombrie 2021 ciclul de majorare a dobânzilor, cu 3 creşteri de câte 25 de puncte de bază, apoi a început să grăbească pasul la 50 de puncte de bază la şedinţele din februarie şi aprilie. În luna mai, BNR a majorat rata-cheie cu 75 de puncte de bază, iar la şedinţa din iulie BNR a grăbit din nou pasul.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.