Reteaua Corect
Cristian Hostiuc

România stă în acest moment pe 5 bombe macro

Scris de Cristian Hostiuc in 02 noiembrie 2020 la 14:02, in Business. 697 vizualizari Intra in discutie Taguricriza, datorie publica, impozite, pensii, Pilonul II, românia, taxe shortlinkhttp://crct.ro/nwTo

România stă în acest moment pe 5 bombe macro care vor exploda în cursul valutar, dobânzile la lei, Pilonul II de pensii, creşterea taxelor şi impozitelor. Cine le dezamorsează pentru a nu ajunge ca în criza din 2008, când bombele de atunci ne-au explodat direct în faţă?

Cu ochii pe creşterea numărului de cazuri COVID şi extinderea pandemiei, bombele macroeconomice pe care stă România nu sunt băgate în seamă.

Bineînţeles că mai important este ca economia să nu se reînchidă din nou ca în primăvară, iar această criză sanitară să poată fi controlată.

Dar este bine să ştim ce ar putea să ne aştepte din punct de vedere macro pentru că banii nu sunt fără număr.

În criza anterioară, 2008 - 2012, România a stat înainte de apariţia crizei pe 6 bombe macro, care au explodat aproape una după alta:

  1. Aprecierea nesustenabilă a cursului valutar, de la 3,7 lei pentru 1 euro la 3,1 lei/euro fără ca economia să înregistreze o îmbunătăţire în acelaşi ritm: Florin Georgescu, prim viceguvernator al BNR recunoaşte acest lucru după un deceniu. BNR a fost responsabilă şi a avut toate instrumentele necesare pentru a evita această apreciere nesustenabilă care a accelerat criza din 2008.

  2. Explozia deficitului de cont curent. Aproape 60 mld. euro între 2005 şi 2008, un nivel total nesustenabil, scăpat de sub control.

  3. Aproape 70% din împrumuturile acordate în România, atât companiilor cât şi persoanelor fizice, au avut la bază euro, ceea ce a făcut ca politica monetară a BNR pe lei să nu conteze. Pentru că băncile aveau linii de finanţare externe, practic fără limită, acordau credite în euro fără să ia în considerare riscul valutar. Dobânzile la euro erau mai mici iar totul părea de vis când leul se aprecia.

  4. Creditele în franci elveţieni aduse de băncile austriece şi greceşti, care au provocat un scandal imens, mult prea mare faţă de ponderea lor, dar care a atras antipatia tuturor. Băncile au dat credite în franci elveţieni pentru că dobânzile erau foarte mici, vânzându-le clienţilor un risc valutar pe care nu-l puteau duce.

  5. Creşterea total nesustenabilă a preţurilor imobiliare. Pentru că aveau linii de finanţare externă fără limită, băncile dădeau credite imobiliare fără număr susţinând şi acceptând evaluarea nesustenabilă a proprietăţilor. Persoanele fizice se încadrau pentru achiziţia unui credit imobiliar pentru că moneda era euro, iar euro scădea, ceea ce făcea ca salariul în lei să fie mai valoros în moneda europeană. Băncile au transferat riscul valutar şi riscul scăderii valorii proprietăţilor clienţilor care nu aveau nicio idee despre ce se poate întâmpla dacă euro sau francul elveţian creşteau coroborat cu scăderea preţului apartamentelor.

  6. Un grad mare de îndatorare pentru persoane fizice şi companii româneşti. Când euro scădea, adică leul se aprecia nesustenabil, salariile şi încasările companiilor creşteau în euro, ceea ce permitea acordarea de credite în euro. Aşa s-a ajuns ca în momentul venirii crizei şi creşterii cursului leu/euro, gradul de îndatorare să explodeze.

Când a venit criza toate cele 6 bombe au explodat una după alta provocând pagube imense plătite cu tăieri de salarii, pierderi de joburi, rate mai mari la bancă, pierderea apartamentelor, peste 120.000 de insolvenţe, peste 15 mld. euro dispărute din activele companiilor româneşti plus peste 1 milion de români care au plecat afară să-şi caute de lucru.

Care este situaţia acum?

 

Din 2012 până în 2019 am avut 8 ani de creştere economică continuă, mult mai sustenabili, cu o scădere de inflaţie, reducerea dobânzilor la lei, ceea ce a permis ca 70% din creditele actuale să aibă la bază leul şi nu euro, o stabilitate extraordinară a cursului valutar, dublarea salariilor, scăderi de taxe şi impozite.

Din această primăvară am intrat din nou în criză, o situaţie adusă de data asta de un virus.

Acum avem alte bombe macro, mai mult interne decât externe, care vor exploda la un moment dat, după terminarea crizei sanitare:

  1. Creşterea pensiilor cu 40% - total nesustenabilă într-o economie aflată în scădere şi cu o revenire lentă. Vom ajunge la nivelul econimic din 2019 mai degrabă în 2022-2023. Pe acest fond se pune problema resurselor bugetare pentru creşterea pensiilor, care reprezintă o cheltuială fixă ce nu poate fi redusă decât prin impozitare, o operaţie pe care nici un guvern nu vrea să o facă pentru că în joc sunt 5 milioane de pensionari cu voturile lor.

  2. Creşterea deficitului bugetar – Guvernul va avea un minus de aproape 200 mld. lei în 2020 şi 2021, dintre care 100 de mld lei, adică 20 mld. euro, va reprezenta costul crizei sanitare şi facilităţile fiscale oferite economiei. Şi s-ar putea să nu fie de ajuns mai ales dacă lumea se va confrunta cu al doilea lockdown ca urmare a exploziei de cazuri COVID-19.

  3. Reducerea ratingului României la categoria "junk" – creşterea pensiilor cu 40% şi explozia deficitului bugetar va însemna deteriorarea finanţelor publice, ceea ce va atrage scăderea ratingului României şi aruncarea la categoria „junk”, ceea ce va declanşa creşterea cursului valutar leu/euro, creşterea dobânzilor la lei (ROBOR), ieşirea investitorilor străini de pe piaţa titlurilor de stat, ceea ce va duce la creşterea randamentelor şi, implicit, la solicitarea unor dobânzi mai mari pentru finanţarea României.

Creşterea randamentelor înseamnă o scădere a valorii titlurilor de stat româneşti cu impact asupra portofoliilor deţinute de bănci şi Pilonul II de pensii.

BNR a cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară în primăvară pentru a reduce randamentele care crescuseră cu 50%, dar nu va putea să cumpere tot stocul.

  1. Dacă bugetul şi finanţele publice scapă de sub control, corecţia va fi la fel de dureroasă ca în criza precedentă cu tăieri de salarii şi reducerea numărului de salariaţi la stat plus creşterea taxelor şi impozitelor. Până când nu se reduce această criză sanitară organismele financiare internaţionale nu vor face presiune pe guvern pentru reducerea deficitului bugetar. Dar această creştere a deficitului nu va putea fi tolerată la nesfârşit pentru că nu va avea cine să o finanţeze.

  2. Creşterea datoriei publice – România are încă o datorie publică mică, de numai 45% din PIB, dar care va creşte într-un ritm exponenţial din cauza deficitelor bugetare imense. Problema se va pune când România se va apropia de o datorie de 60% din PIB care va trebui să fie rostogolită, refinanţată şi finanţată. Băncile româneşti şi Pilonul II de pensii au portofoliile umplute până la refuz cu titluri de stat, aproape la limitele maxime admise. Dacă România este la categoria "junk", numărul investitorilor străini care pot cumpăra titluri de stat româneşti este limitat. Atunci cine va cumpăra o datorie publică în creştere şi la ce preţ?

Dacă aceste bombe vor exploda efectul se va vedea în economie şi în businessul companiilor, în salariile angajaţilor şi, în final, în taxele şi impozitele încasate de stat.

Acum mai trebuie să vedem cine dezamorsează aceste bombe ca să nu ne explodeze în faţă ca în criza anterioară.

Toată lumea spune că suntem mai bine pregătiţi acum faţă de 2008, dar nu suntem imuni.

Exact ca în criza COVID-19, pentru că problema nu este boala în sine ci capacitatea sanitară a statelor de a gestiona un număr de cazuri în creştere exponenţială, peste capacitatea sistemelor medicale într-un timp atât de scurt.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.