Record la dividendele scoase din companii în ianuarie

Încasările din impozitul pe dividende au înregistrat un avans de 359,8% în prima lună din 2023, ”pe seama creșterii semnificative a dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%”, se explică într-o notă de subsol a raportului care însoțește execuția bugetară din ianuarie, realizat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), relatează Curs de Guvernare.

Astfel, companiile au plătit impozite pe dividende de circa un miliard de lei în ianuarie. Cum acestea reprezintă 5% din valoarea dividendelor încasate efectiv, dintr-un calcul simplu reiese că din firmele din România au dispărut în prima lună a acestui an cel puțin 20 de miliarde de lei, echivalentul a 1,2% din PIB.

Creșteri spectaculoase în ultimii ani

Impozitul pe dividende a fost redus drastic începând cu 2016, când acesta a scăzut de la 16% la 5%. Cu toate că rapoartele Ministerului Finanțelor Publice (MFP) nu oferă prea multe detalii despre evoluția încasărilor bugetare din această sursă. Prima mențiune apare în execuția aferentă anului 2020, când se precizează că încasările din impozitul pe dividende au consemnat un avans anual de 7,9%.

Un an mai târziu, creștere era de 32%. La sfârșitul anului 2022, Finanțele raportau o altă creștere record, de 79,9%.

O supapă pentru evaziunea de pe piața muncii

Economiștii au avertizat în repetate rânduri că diferența foarte mare dintre impozitarea capitalului și cea a muncii produce efecte la nivelul economiei informale.

O practică des întâlnită este remunerarea angajaților la nivelul salariului minim pe economie și oferirea de bonusuri trimestriale, ”în plic”, din dividendele scoase din firmă la un impozit de 5%, devenit, acum, 8%.

Beneficiile sunt evidente, în contextul în care contractele de muncă salariată poartă impozite și contribuții de aproape 50% din venitul brut:

-impozit pe venit: 10%, suportat de angajat

-contribuția de asigurări sociale (CAS): 25%, suportată de angajat

-contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS): 10%, suportată de angajat

-contribuția asiguratorie pentru muncă (CAM): 2,25%, suportată de angajator

O treime din angajații din România, respectiv 1,7 milioane de persoane, sunt remunerate la nivelul salariului minim pe economie.

Economia informală a României s-a situat în ultimele două decenii între 25% și 35% din PIB, cea mai importantă sursă care o alimentează fiind munca ”la negru”, sugerează toate rapoartele de specialitate pe această temă.

Anul trecut, economia subterană a ajuns la 29% din PIB, al treilea cel mai ridicat nivel din UE, după Bulgaria (33,1%) și Croația (29,7%)

Știripesurse