PROBLEME Fitch a confirmat ratingul României la `BBB minus`, cu perspectivă negativă

Perspectiva negativă reflectă continua incertitudine privind implementarea politicilor menite să rezolve dezechilibrele bugetare structurale pe termen mediu ÅŸi impactul asupra finanÅ£elor publice ale României de pe urma riscurilor persistente legate de pandemie ÅŸi a creÅŸterii costurilor cu energia, apreciază Fitch.
Ratingul din categoria "investment-grade" este sprijinit de nivelul datoriei guvernamentale şi serviciul datoriei, care sunt sub nivelul altor ţări cu rating similar, şi PIB-ul per capita, indicatorii privind guvernanţa şi dezvoltarea umană, care sunt peste nivelul altor ţări cu rating similar şi sunt sprijinite de apartenenţa la UE. Acestea sunt contrabalansate de deficitul ridicat bugetar şi de cont curent, de un nivel redus al consolidării fiscale şi de rigidităţile ridicate ale bugetului, susţine agenţia de evaluare financiară.

Fitch se aÅŸteaptă în continuare la o consolidare fiscală moderată pe termen scurt, deficitul general guvernamental, calculat pe baza metodologiei ESA, urmând să ajungă la 8% în 2021. O redresare mai rapidă decât se estima a veniturilor în perioada ianuarie-august a oferit autorităţilor marjă de manevră pentru a creÅŸte cheltuielile legate de sănătate ÅŸi alte transferuri, România confruntându-se în prezent cu cel mai mortal val al pandemiei de coronavirus.

Riscurile descendente s-au accentuat inclusiv la obiectivul deficitului bugetar pe 2022 (6,2% din PIB conform Programului de convergenţă) deoarece planificata reducere cu 1,2 puncte procentuale a cheltuielilor ar putea fi compromisă de costurile cu sănătatea şi transferurile mai ridicate/salarii pentru a face faţă creşterii costurilor cu energia, deşi acestea ar putea fi parţial atenuate de profiturile mai ridicate ale companiilor energetice deţinute de stat, apreciază Fitch.

Conform PNNR-ului României, obiectivul autorităţilor este să aprobe ÅŸi să implementeze Legea unică de salarizare ÅŸi Legea privind pensiile publice până la mijlocul lui 2023, în timp ce există un angajament de a majora veniturile cu trei puncte procentuale din PIB până în 2025. Îndeplinirea acestor obiective este esenÅ£ială pentru a garanta primirea banilor din PNNR, în timp ce implementarea cu succes a reformelor ar putea ajuta la rezolvarea unora din principalele provocări fiscale structurale ale României. TotuÅŸi, riscurile legate de implementare vor persista probabil (în special dacă va fi o criză politică prelungită), susÅ£ine agenÅ£ia de evaluare financiară. În acest context, Fitch estimează în prezent un deficit bugetar de 5,8% din PIB în 2023, printre cele mai mari în rândul ţărilor cu rating similar.

Conform scenariului de bază, Fitch estimează o creÅŸtere graduală a datoriei publice ca procent din PIB la 55,2% în 2023, de la 47,3% în 2020. Dinamicile datoriei publice rămân vulnerabile la potenÅ£ialele modificări ale încrederii pieÅ£elor ÅŸi a schimbărilor politice adverse. Mai mult, macrodezechilibrele persistente, inclusiv un deficit extern ridicat, limitează răspunsul politic în eventualitatea unor macroÅŸocuri, avertizează agenÅ£ia.

Fitch se aÅŸteaptă ca economia să înregistreze o creÅŸtere de 7,2% în 2021, înainte de a se modera la o medie de 4,5% în 2022-2023. PIB-ul a depăşit deja nivelul din 2019 în primul trimestru din 2021, în urma redresării solide a cererii interne ÅŸi a rezilienÅ£ei economiei faţă de evoluÅ£ia pandemiei. Perturbările în lanÅ£urile de aprovizionare (în special în sectorul auto) ÅŸi impactul costurilor mai ridicate cu energia ar putea afecta creÅŸterea pe termen scurt.

Ca ÅŸi în alte ţări din regiune, sporirea presiunilor inflaÅ£ioniste devine din ce mai mult o provocare politică cheie. În septembrie, rata inflaÅ£iei a urcat la 6,3%, comparativ cu limita superioară a Å£intei BNR (2,5% +/-1pp), iar noi ajustări ale preÅ£urilor energiei ÅŸi alimentelor vor face probabil ca inflaÅ£ia să depăşească 7% până la finalul anului (cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani).

BNR a majorat dobânda în octombrie la 1,5% ÅŸi este probabilă o nouă înăsprire a politicii monetare. Aceasta, combinată cu caracterul sezonier al costurilor cu energia, ar trebui să ducă la reducerea presiunilor inflaÅ£ioniste din trimestrul doi din 2022, dar o înăsprire a pieÅ£ei forÅ£ei de muncă ar putea duce la salarii ÅŸi preÅ£uri mai ridicate.

Ratingul României ar putea fi revizuit în scădere în urma unei deteriorări a credibilităţii politice care ar duce, de exemplu, la o creÅŸtere a datoriei publice mai rapidă decât s-a estimat, ar reduce flexibilitatea financiară sau ar spori riscurile la adresa stabilităţii macroeconomice. Pe plan extern, o deteriorare susÅ£inută a balanÅ£ei de plăţi ar putea duce la înrăutăţirea ratingului României.

Ratingul României ar putea fi revizuit în creÅŸtere în urma îmbunătăţirii încrederii în strategia fiscală a Guvernului, care ar duce la atenuarea deficitului fiscal ÅŸi la stabilizarea datoriei publice ca procent din PIB pe termen mediu. Pe plan extern, o reducere a vulnerabilităţilor externe, de exemplu, printr-o îmbunătăţire susÅ£inută a indicilor datoriei externe, ar putea duce la revizuirea în creÅŸtere a ratingului României.

Știripesurse.ro