Reteaua Corect

Pe ce se vor cheltui peste 25 miliarde de euro

Scris de newsreporter in 03 septembrie 2020 la 08:12, in Business. 399 vizualizari Intra in discutie Taguribai europeni, guvern, OUG, planul national de relansare, UE shortlinkhttp://crct.ro/nwBO

Guvernul ar urma să aprobe în ședința de joi un proiect de OUG privind unele măsuri pentru elaborarea Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă. Planul este necesar ca România să poatp accesa banii europeni care vor fi alocați în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de în valoare de 560 de miliarde de euro, în cadrul celui mai mare dosar financiar al UE. Acest mecanism este primul și cel mai important pilon al Pachetului de Redresare de 750 de miliarde de euro anunțat la sfârșitul lunii mai de Comisia Europeană. Proiectul de OUG arată care sunt domeniile și proiectele pe care se vor cheltui circa 25 miliarde de euro, scrie Hotnews.ro.

Din cele peste 30 de miliarde de euro care îi vor reveni României în pachetul total de redresare de 750 de miliarde de euro, până la 25 de miliarde de euro vor fi alocate prin intermediul Facilității de Redresare și Reziliență, însemnând fonduri europene nerambursabile și credite în condiții avantajoase.
Ce domenii vor fi finanțate
  • infrastructură pentru sisteme de irigare/umectare a solului pentru combaterea riscului de secetă, combaterea eroziunii solului, drenare şi desecare, protecţie antigrindină, împăduriri;
  • infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism şi cultură, ecologizare platforme industriale, înfiinţare/reabilitare/modernizare campusuri şcolare necesare învăţământului profesional şi tehnic, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice necesare populaţiei;
  • infrastructura din domeniul sănătăţii publice;
  • infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic;
  • infrastructură de apa-canalizare;
  • infrastructură edilitară: apa-canalizare, modernizare/extindere/reabilitare/dezvoltare de drumuri interioare ale localităţilor, mobilitate urbană în parteneriat cu localităţile urbane, regenerare urbană, sistem de iluminat public, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică destinate localităţilor rurale limitrofe localităţilor urbane

Ministerul Fondurilor Europene alocă fondurile necesare pregătirii proiectelor pe bază de contracte de finanțare, încheiate cu beneficiarii finali de fonduri pentru pregătirea proiectelor, în funcție de valoarea estimată a proiectelor de investiții, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora.

Beneficiarii finali ai finanțării:

  • Ministerele de resort în parteneriat cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, Administrația Națională Apele Române, Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA singure sau în parteneriate interinstituționale, sau împreună cu autorități publice centrale/locale sau asociații de dezvoltare comunitare care au ca obiect de activitate administrarea infrastructurii de gospodărire a apelor, îmbunătățiri funciare, protecția antigrindină și creșterea/uniformizarea precipitațiilor și de administrare a fondului forestier național,
  • Autorități publice locale din municipii reședință de județ, municipii și orașe pentru proiectele de reabilitare/modernizare clădiri publice, în vederea scăderii emisiilor de carbon, în categoria de beneficiari finali ai finanțării se includ și autoritățile publice centrale. Pentru proiectele din domeniul turismului, în categoria de beneficiari finali ai finanțării se include și Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA. Mecanismul de alocare a fondurilor, încheiere a contractelor de finanțare, monitorizare proiecte, raportare, precum și orice alte măsuri este cel prevăzut de OUG 88/2020 privind instituirea unor măsuri, precum și acordarea unui sprijin financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021- 2027 privind instituirea unor măsuri, precum şi acordarea unui sprijin financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021-2027, destinat finanţării prin Programul operaţional Asistenţă tehnică 2014-2020 (POAT 2014-2020) şi Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020 (POIM).;
  • Institutele de Sănătate din domeniul oncologic și al bolilor cardio-vasculare, inclusiv ATI, precum și unitățile publice sanitare cu activitate spitalicească în domeniul oncologic și al bolilor cardiovasculare, inclusiv ATI, unitățile sanitare aflate în coordonarea Ministerului Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor , autoritățile publice centrale și locale ;
  • Institute de Cercetare Dezvoltare din România în domeniul cercetării pe bază de transfer tehnologic din industria alimentară și agricultură, precum și cele din domeniul ingineriei, pentru proiecte de infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic;
  • Operatorii de apă și canalizare pentru proiecte de infrastructură de apă-canalizare;
  • Autorități publice locale din municipii reședință de județ, municipii și orașe în parteneriat cu zonele rurale învecinate pentru proiecte de infrastructură edilitară: apă-canalizare, modernizare/extindere/reabilitare/dezvoltare de drumuri interioare ale localităților, mobilitate urbană în parteneriat cu localitățile urbane, regenerare urbană, sistem de iluminat public, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică.
  • Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și inspectoratele județene pentru situații de urgență;
  • Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și unitățile subordonate;
  • Instanțele de judecată din întreaga țară, parchete, Administrația Națională a Penitenciarelor, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Direcția Națională de Probațiune;
  • Autoritatea națională cu rol principal în asigurarea funcției de sprijin Comunicații și Informatică în managementul tipurilor de risc, stabilită prin HG nr. 557/2016


Pentru pregătirea proiectelor care vor fi finanțate, bugetele estimate sunt:
- maxim 700.000 mii lei pentru proiecte de infrastructură pentru sisteme de irigare/umectare a solului pentru combaterea riscului de secetă, combaterea eroziunii solului, drenare și desecare, protecție antigrindină, împăduriri, precum și pentru alte proiecte de infrastructură specifice acestui domeniu;
- maxim 450.000 mii lei pentru proiecte de infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism, ecologizare platforme industriale, înființare/reabilitare/modernizare campusuri școlare necesare învățământului profesional și tehnic, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere și distribuție a energiei termice necesare populației;
- maxim 500.000 mii lei pentru proiecte de infrastructură din domeniul sănătății publice pentru extinderea/reabilitarea/modernizarea clădirilor destinate spitalelor, inclusiv dacă este cazul înființarea de unități spitalicești noi, precum și dotarea cu echipamente medicale, refuncționalizarea unităților spitalicești, precum și pentru alte categorii de măsuri necesare creșterii rezilienței unităților medicale care desfășoară activități în domeniul oncologiei și bolilor cardio-vasculare și ATI;
- maxim 125.000 mii lei pentru proiecte de infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic;
- maxim 250.000 mii lei pentru proiecte de infrastructură de apăcanalizare;
- maxim 250.000 mii lei pentru proiecte de infrastructură edilitară;
- maxim 40.000 mii lei pentru infrastructura de creștere a rezilienței comunităților în situații de urgență prin extinderea rețelei de subunități de intervenție din structura inspectoratelor pentru situații de urgență;
- maxim 8.500 mii lei pentru gestionarea unor situații cu impact mare și probabilitate scăzută generate de manifestarea riscurilor;
- maxim 250.000 mii lei pentru proiecte de infrastructura din sistemul judiciar pentru construcția, reabilitarea si modernizarea clădirilor destinate instituțiilor din domeniul justiției,
- maxim 10.000 mii lei pentru proiecte de infrastructură în domeniul comunicațiilor și tehnologiei informației.

Beneficiarii finali ai fondurilor pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice au obligația de a iniția toate măsurile necesare pentru a obține finanțare în cadrul PNRR cu respectarea procedurilor legale naționale și europene în domeniu și ulterior după încheierea acordurilor de finanțare să solicite la rambursare întreaga sumă alocată pentru pregătirea documentațiilor tehnico-economice. Fondurile reprezentând contravaloarea documentațiilor tehnico-economice rambursate se fac venit la bugetul de stat în condițiile legii.

Pentru sistemul de guvernanță al PNRR respectiv pentru elaborarea, negocierea, aprobarea, decontarea de cheltuieli, monitorizarea, monitorizarea reformelor precum și raportarea PNRR se înființează în cadrul Ministerului Fondurilor Europene o structură de specialitate cu un număr de 30 posturi cu denumirea: Direcția Generală Management Mecanism de Redresare și Reziliență denumită în continuare DG MMRR.

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este un instrument propus de Comisia Europeană la 28 mai 2020, prin Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență.

În prezent, propunerea de regulament menționată se află în proces decizional, urmând să fie aprobată în procedura legislativă ordinară de Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European. O serie de elemente esențiale ale Mecanismului au fost stabilite în cadrul negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 cu ocazia Consiliului European desfășurat in perioada 17-21 iulie 2020.

Pentru instrumentul de finanțare „Mecanismul de redresare și reziliență” este necesară elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care urmează a fi stabilite domeniile prioritare de investiții ale României pentru ieșirea din criză, relansarea economică și creșterea capacității de reziliență a României care are fixat ca termen pentru elaborarea primului draft al planului național luna octombrie 2020, urmând ca negocierile să se deruleze până în luna aprilie 2021 în vederea emiterii deciziei Comisiei Europene de aprobare a planului național.

Eligibilitatea cheltuielilor în cadrul PNRR 2021-2026 începe cu data de 01 februarie 2020.

Proiectele de infrastructură necesită perioade de timp de aproximativ 1-2 ani pentru pregătirea și elaborarea documentațiilor tehnico-economice, respectiv pentru elaborarea și aprobarea Studiului de Fezabilitate și/sau a Proiectului Tehnic de Execuție, cu impact asupra ritmului de implementare

HotNews.ro

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.