Reteaua Corect
Cristian Hostiuc

O întrebare pentru atunci când vă uitaţi pe extrasul de cont

Scris de Cristian Hostiuc in 28 octombrie 2020 la 12:29, in Business. 709 vizualizari Intra in discutie Taguricredit, dobanzi, extras de cont shortlinkhttp://crct.ro/nwS4

Dobânzile bancare la lei sunt mici, ceea ce provoacă nemulţumirea deponenţilor. De partea cealaltă, dobânzile la credite, chiar dacă au scăzut, sunt considerate prea mari, pentru că ele sunt raportate la dobânzile de la euro, unde indicii de referinţă sunt negativi.

Toată lumea este nemulţumită.

Am pornit de la afirmaţia lui Dragoş Dragoteanu de la Euroest, unul dintre cei mai cunoscuţi brokeri imobiliari, cu o istorie pe piaţă de 25 de ani, care critică politica monetară a BNR, ce a dus la scăderea dobânzilor la depozite.

“Despre segmentul rezidenţial numai de bine. Dezvoltatorii construiesc neobosiţi. Clienţii cu bani cumpără din inerţie, scârbiţi de dobânzile la depozite oferite de băncile comerciale, care nu acoperă nici inflaţia. O bătaie de joc orchestrată de BNR. Pentru cei care au sau vor deţine mai multe apartamente pe care nu le folosesc în nume personal, am o singură întrebare: cui veţi mai închiria imobilele cumpărate? Sper că nu vă aşteptaţi să luaţi acelaşi preţ ca înainte! Da, merită să fii/devii rentier, să nu mai ţii banii în bancă aiurea, dar nu te aştepta să-ţi scoţi investiţia mai devreme de 20-25 de ani. Asta numai dacă ai şansa să ai chiriaşi permanent, pe termen lung şi buni platnici. Aici locaţia va face diferenţa şi va avea un loc determinant şi nediscutabil. Aşa că, atenţie ce cumpăraţi!”

Pentru că dobânzile la bancă - atât în euro cât şi în lei - au devenit prea mici,o parte dintre români au ales varianta să cumpere un apartament sau mai multe pentru a câştiga din chirie, randamentul la euro fiind între 4-6%, comparativ cu o dobândă bancară de 0 sau cel mult 0,5%.

Dobânzile pe care le oferă băncile pentru depozitele bancare în lei sunt percepute ca fiind prea mici. La o inflaţie anuală de 2,4-2,6%, dobânzile care sunt sub acest nivel sunt real negative. În acest moment dobânzile oferite de cele mai mari bănci sunt destul de împărţite: Banca Transilvania, numărul 1 pe piaţă, are o dobândă de 2,5% pe un an, 2,75% pe 2 ani şi 3,1% pe 3 ani; CEC Bank, una dintre principalele bănci care atrage resursele populaţiei, are o dobândă de 3,25% pe 1 an, 3,5% pe 2 ani şi 3,65% pe 3 ani; BCR are o dobândă de 0,64% la 1 an; BRD are o dobândă de 1,05% pe 1 an, o dobândă de 1,35% pe 2 ani şi 1,75% pe 4 ani.

Dacă facem o comparaţie cu evoluţia cursului valutar leu/euro între septembrie 2019 şi septembrie 2020, avem o creştere de 2,4%, deci orice dobândă la lei peste acest nivel însemna un câştig.

De la începutul anului şi până vineri, 23 octombrie, cursul a crescut cu 1,98%.

Din martie, de la venirea crizei, BNR a redus dobânda de referinţă de 3 ori, de la 2,5% la 1,5%, cel mai redus nivel din istorie.

ROBOR la 3 luni, indicatorul de referinţă pentru credite, a scăzut în acest an datorită reducerilor operate de BNR. La începutul anului, înainte să vină pandemia, ROBOR era cotat la 2,8%, pentru ca în primele zile de la declanşarea stării de urgenţă să urce la 3,24%. Din momentul în care BNR a redus dobânda de referinţă de la 2,5% la 2%, ROBOR a scăzut instantaneu la 2,61%, iar pe măsură ce BNR şi-a făcut simţită prezenţa în piaţă, ROBOR a coborât în vara acestui an până la 1,93%. Din momentul în care discuţiile legate de majorarea pensiilor cu 40%% au revenit pe tapet iar PSD a trecut prin Parlament această creştere - faţă de 14%, cât a dat guvernul PNL - , ROBOR a crescut la 2,16% vineri.

În mod normal ROBOR nu ar fi trebuit să crească peste 2%, cât este dobânda Lombard de la BNR, pentru că băncile care au nevoie de lichiditate se pot duce la banca centrală să împrumute bani cu această dobândă.

IRCC, indicatorul de referinţă folosit, de asemenea, în creditele de consum, a fost stabilit la 2,17% pentru T2. IRCC reflectă tranzacţiile efective din piaţă, la cât se împrumută băncile între ele, în timp ce ROBOR este cotat de bănci mai mult pe baza riscurilor macroeconomice şi mai puţin pe banza tranzacţiilor efective - dacă pensiile cresc cu 40%, băncile se aşteaptă la majorarea dobânzilor la lei şi la creşterea cursului valutar.

Conform datelor BNR, la finalul lunii septembrie 2020 populaţia avea depozite bancare în lei de 142 de miliarde de lei, în creştere cu 13,7% faţă de septembrie 2019.

De la începutul anului deponenţii au pus 10 miliarde de lei în plus la bănci. Depozitele în valută erau echivalentul a 113,9 miliarde de lei, în creştere cu 12,3% faţă de septembrie 2019. Interesant este că în septembrie creşterea depozitelor în lei a fost de 1%, în timp ce majorarea depozitelor în valută a fost de 3,1%, ceea ce înseamnă că românii încearcă să se pună într-un adăpost valutar chiar dacă dobânzile la euro sunt 0, frica de o creştere a cursului - adică o depreciere a monedei naţionale - fiind mai puternică.

Ministerul Finanţelor se împrumută de la bănci oferind un randament de 3,12% pe 4 ani. Pe piaţa secundară a titlurilor de stat randamentul pentru scadenţa de 1 an este de 2,76%, la 3 ani este de 3,12%, la 5 ani este de 3,27%, iar la 10 ani de 3,46%.

De partea cealaltă, evoluţia dobânzilor la credite ţine de evoluţiile ROBOR şi IRCC, care la rândul lor depind şi de dobânda BNR, de lichiditatea din piaţă şi de operaţiunile efectuate de BNR.

ROBOR a scăzut până la 1,93% în vară, dar acum s-a instalat la 2,16%, iar piaţa aşteaptă alegerile parlamentare, formarea unui guvern şi o decizie finală privind majorarea pensiilor, la care se adaugă şi bugetul pe 2021, acolo unde deficitul bugetar va fi în continuare mare, probabil spre 7% din PIB, faţă de 9% în acest an. Oricum, necesarul de finanţare al Ministerului de Finanţe va depăşi 120 de miliarde de lei, cu tot cu reeşalonarea datoriilor existente, pentru că principalul nu poate fi plătit.

Pentru dobânzile la credite, pe lângă ROBOR se adaugă marja băncii, care poate fi 1,5-2% în cazul creditelor ipotecare şi 5-7% în cazul creditelor de consum.

Dacă ne uităm la dobânzile medii din piaţă, conform datelor BNR, în august 2020 dobânda medie la credite a fost de 6,28%, în timp ce dobânda medie la depozitele atrase a fost de 1,9%.

În acest moment, problema principală a băncilor este scăderea marjei între dobânda plătită la depozite şi cea percepută la credite. În august marja a fost de 4,38%, în timp ce în decembrie 2019 fusese de 5,02% (6,99% dobânda medie la credite şi 1,97% dobânda medie la depozite). În septembrie 2019 dobânda medie la credite a fost de 7,13% (BNR avea o dobândă de referinţă de 2,5%), în timp ce dobânda la depozite a fost de 1,84%, ceea ce a însemnat o marjă de 5,29%.

Pe tot anul 2019 marja băncilor a fost de 5,37%, în 2018 a fost de 5,53%, în 2017 a fost de 4,48%, iar în 2016 a fost de 4,59% (atunci ROBOR a scăzut până la 0,6%).

Aşa, ca o istorie, în T4 2008, când a izbucnit criza precedentă, dobânda medie la credite a fost de 17,19%, în timp ce dobânda medie la depozite a fost de 12,14%.

În T1 2009, când băncile aveau nevoie de lichiditate şi înainte să vină împrumutul de la FMI, dobânda medie la credite a fost de 18,05%, iar dobânda medie la depozite a fost de 14,33%, rezultând o marjă 3,72%. În T4 2009, când piaţa s-a mai liniştit, dobânda medie la credite a scăzut la 16,58%, iar dobânda medie la depozite a scăzut la 9,52%, rezultând o marjă de 7,06%.

Pentru că piaţa bancară românească este destul de mică (sub 50% din PIB faţă de 300% în vestul Europei), băncile trăiesc mai mult din marjă, iar o scădere a acesteia se vede imediat în profitabilitatea lor. Acum creşte şi riscul, vor urma provizioanele, iar toate aceste lucruri se plătesc din marjă.

La finalul lunii septembrie, populaţia avea credite în lei 116,2 miliarde de lei, în creştere cu 1% faţă de august 2020 şi cu 9,9% faţă de septembrie 2019. În valută, populaţia avea credite echivalente în lei de 32,2 miliarde de le, în scădere cu 0,4% faţă de august şi cu 8,2% faţă de septembrie 2019.

Faţă de criza precedentă, când raportul dintre credite şi depozite a fost de aproape 130%, băncile aducând finanţare externă pentru a acoperi cererea, acum situaţia este total schimbată, raportul dintre credite şi depozite fiind de 70%, băncile, în special cele mari, având exces de lichiditate. Din acest motiv au scăzut dobânzile la depozitele în lei sub inflaţie, ştiind sigur că deponenţii nu-şi vor retrage banii să-i ducă în alt parte.

Aceasta este situaţia statistică.

Rămâne întrebarea: Ce vreţi, dobânzi mai mari la depozitele bancare sau dobânzi mai mici la credite?

În cazul în care consideraţi că dobânzile bancare sunt prea mici, pe bursă sunt obligaţiuni care au dobânzi la lei cuprinse între 7-9%. Bineînţeles, cu riscul de rigoare.

Sau puteţi să cumpăraţi apartamente şi să încercaţi să le daţi în chirie, dar atenţie la riscurile semnalate de Dragoş Dragoteanu.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.