Numărul de salariați cu studii generale a crescut cu 8,5% în 2016

Sursa imagine: zf.ro

Potrivit patronatului, aceste evoluții au generat, practic, o reducere a diferenței între ponderea salariaților cu studii superioare și cea a salariaților cu studii medii, în total forță de muncă, de la 7,66% la 3,88%, ceea ce indică o "îngrijorătoare" tendință de egalizare la nivelul acestor două categorii de salariați.

"Analizând mai în detaliu cauzele acestui decalaj, constatăm că principalele segmente grupe de ocupații pentru care s-au înregistrat creșteri ale numărului de contracte individuale de muncă (CIM) în perioada 2015 — 2016 au fost cele cu calificare mai redusă, respectiv: muncitori necalificați în industria extractivă, construcții, industria prelucrătoare și transporturi (+48.603 CIM), lucrători în domeniul vânzărilor (+26.198 CIM) și conducători de vehicule și operatori la instalații și utilaje mobile (+22.294 CIM). Pe de altă parte, cele mai importante scăderi au fost înregistrate la nivelul grupelor de ocupații cu nivel ridicat de calificare, respectiv: specialiști în domeniul științei și ingineriei (-25.992 CIM), specialiști în domeniul sănătății (-8.371 CIM) și conducători în domeniul administrativ și comercial (-8.110 CIM)", se spune în comunicat.

PIAROM menționează că există și creșteri în zona forței de muncă cu nivel înalt de calificare, cum ar fi specialiști în tehnologia informațiilor și comunicațiilor (+13.171 CIM), însă aceste evoluții au mai degrabă un caracter regional.

"O a doua concluzie preliminară se referă la corelarea structurii absolvenților unităților de învățământ cu cerințele pieței muncii. Luând drept exemplu învățământul profesional, constatăm că principalele trei calificări profesionale vor fi, în anul 2017, cele de mecanic auto (4.726 absolvenți), confecționer produse textile (1.593 absolvenți) și ospătar (chelner) vânzător în unități de alimentație (1.345 absolvenți). Analizând dintre acestea prima calificare profesională ca număr de absolvenți, prin raportare la cei circa 26.000 de mecanici auto care figurează în Registrul de evidență al salariaților, constatăm un raport de 5,38 CIM/absolvent, ceea ce relevă faptul că, per medie națională, numărul de absolvenți este supradimensionat în raport cu nevoile reale ale pieței, chiar și în condițiile în care luăm în considerare compatibilitățile cu alte calificări și posibilitățile de reconversie profesională", arată PIAROM.

Referitor la nomenclatorul Clasificării Ocupațiilor din România (COR), PIAROM apreciază că acesta ar trebui să facă obiectul unei reorganizări la nivel de cod COR.

"În ceea ce privește salarizarea, o tendință îngrijorătoare o constituie creșterea ponderii salariaților aflați în zona salariului minim în total forță de muncă. Potrivit datelor Eurostat, procentul acestor salariați s-a triplat în perioada 2010 — 2014, fără a depăși însă nivelul de 15%. La nivelul anului 2016, însă, ponderea CIM cu salariul brut mai mic de 300 de euro a ajuns la 41,54% din totalul contractelor de muncă, ceea ce corespunde unui număr de 2,07 milioane CIM. Această creștere accelerată s-a datorat majorărilor succesive ale salariului minim, care au condus practic la o tendință de egalizare a salariilor de încadrare în zona de minim", susține PIAROM.

Patronatul precizează că o altă problemă cu care continuă să se confrunte România este slaba acoperire a populației active cu contracte individuale de muncă, situație accentuată mai ales la nivelul anumitor județe, în contextul dezechilibrelor regionale. Alte dezechilibre regionale se manifestă și în ceea ce privește distribuția specialiștilor.

Patronatul precizează că, în luna noiembrie 2016, a lansat primul studiu privind structura forței de muncă din România pe regiuni de dezvoltare, aferent anului 2015, iar în prezent se află în curs de elaborare a studiului aferent anului 2016. Prin acest studiu își propune să aducă în atenția companiilor cu capital autohton, a opiniei publice, dar și a autorităților, o serie de indicatori mai puțin cunoscuți privind salarizarea, dinamica și structura forței de muncă din România, despre care apreciază că sunt necesar a fi luați în considerare în proiectarea și implementarea oricărei politici publice cu impact asupra mediului de afaceri și dezvoltării regionale.