Noi ce vrem de la americani?

După George W. Bush, care ne-a băgat în NATO, noul preÅŸedinte ales al SUA, Joe Biden, este poate cel mai bun lider american pentru România.

Măcar ÅŸi prin prisma faptului că până acum acesta a fost de 3 ori la BucureÅŸti, vizitele având ca miză flancul estic al NATO.

În 1999, ca lider al Partidului Democrat pentru relaÅ£ii externe din Senatul SUA, Biden s-a întâlnit la BucureÅŸti cu Emil Constantinescu, unde ÅŸi-a exprimat susÅ£inerea pentru intrarea României în NATO, pe care preÅŸedintele Bill Clinton ne-a refuzat-o în 1997.

În 2009, de data aceasta ca vicepreÅŸedinte al SUA, în primul mandat al lui Barack Obama, a venit la BucureÅŸti pentru a discuta cu preÅŸedintele Traian Băsescu despre amplasarea scutului antirachetă în România în loc de Cehia.

„A fost o decizie a administraÅ£iei Obama-Biden de a schimba arhitectura scutului antirachetă de la Polonia-Cehia, cum era în faza iniÅ£ială, la România-Polonia”, a spus Băsescu într-un interviu pentru Adevărul. El a adăugat că a mai fost o discuÅ£ie cu Biden la summit-ul NATO din Å¢ara Galilor, când americanii au conÅŸtientizat faptul că flancul estic al NATO este vulnerabil, iar Obama a anunÅ£at prepoziÅ£ionarea de armament greu ÅŸi armament de luptă în general, plus muniÅ£ie, pe flancul estic, adică în România, Polonia ÅŸi Ţările Baltice.

În 2014 Biden a revenit la BucureÅŸti, tot ca vicepreÅŸedinte a lui Obama, pentru a spune, având în spate un avion Hercules, că ne putem baza pe SUA, vizita de 25 de ore având loc după ce Rusia a invadat Crimeea, declanÅŸând un conflict politic politic ÅŸi chiar militar cu Ucraina.

În vizita de atunci Biden, alături de soÅ£ia lui, au vizitat Centrul Vechi, unde au stat la masă la un restaurant (cred că era Carul cu Bere).

Deci am putea spune că Biden, cel care a câÅŸtigat acum alegerile prezidenÅ£iale din SUA, ÅŸtie mai multe despre România decât Obama sau Donald Trump.

Dacă din punct de vedere politic ÅŸi militar relaÅ£iile sunt în creÅŸtere, din punct de vedere economic relaÅ£iile sunt mult mai scăzute cu SUA.

Americanii sunt al ÅŸaptesprezecelea partener comercial pentru România, schimburile comerciale – exporturi ÅŸi importuri, depăşind cu greu 2 mld. euro. Exporturile în SUA sunt 1,3 mld. euro, iar importurile de 0,9 mld. euro, noi având un excedent comercial de 400 mil. euro. Ponderea SUA în comerÅ£ul exterior al României abia atinge 1,5%. Germania este principalul partener comercial al României cu o pondere de 23% într-un comerÅ£ internaÅ£ional de bunuri de 150 mld. euro pe an.

La nivelul investiÅ£iilor străine, până în octombrie SUA se afla pe locul 16 cu ISD-uri de 0,9 mld. euro.

Dar BNR a venit cu un clasament mai detaliat luând în considerare originea acÅ£ionarului principal al unei companii. În acest top SUA este pe locul 5 cu investiÅ£ii de 5,8 mld. euro, adică 6,6% dintr-un stoc de ISD de 88 mld. euro. Germania ÅŸi Austria sunt pe primele locuri împreună cumulând 25% din total.

Multe companii americane au venit în România prin Olanda sau alte jurisdicÅ£ii, cu un tratament fiscal mai favorabil.

România se poate mândri cu investiÅ£ii americane de la Ford, Oracle, Microsoft, Amazon, P&G, Lufkin, un producător de utilaj petrolier, General Electric, City Bank, marii traderi americani de cereale Plus, Smithfield, unul dintre cei mai mari producători de carne din lume (este adevărat că acum chinezii sunt principalii acÅ£ionari de la Smithfield SUA).

Gigantul petrolier Exxon a investit peste 1 mld. dolari în proiectul de gaze din Marea Neagră alături de Petrom dar acum, din păcate, ÅŸi-a scos participaÅ£ia la vânzare.

Dacă am fi prins Exxonul acum 3 ani în acest proiect când s-a discutat pachetul fiscal pentru acest gen de exploatări, poate că americanii nu ar mai fi dorit să plece.

Bine măcar că ceilalÅ£i americani – Black Sea Oil and Gas continuă acest proiect, unde este nevoie de investiÅ£ii totale de peste 2 mld. dolari până a scoate prima moleculă de gaz.

Fondul de investiÅ£ii american JC Flowers a cumpărat până acum 2 bănci – Piraeus ÅŸi Leumi, mai este în discuÅ£ii pentru încă 2 ÅŸi încearcă să facă din First Bank un jucător de Top10 pe piaÅ£a bancară românească.

Fondul american de investiÅ£ii Blackstone, unul dintre cele mai mari din lume, a cumpărat un pachet de acÅ£iuni din Superbet, liderul pieÅ£ei de pariuri sportive din România, pentru 175 mil.euro.

Mai multe fonduri americane de investiÅ£ii sunt acÅ£ionare la UiPath, cel mai valoros start-up din IT, pornit din România, care a ridicat până acum de pe piaţă, în mai multe tranÅŸe, 1 mld. dolari, fiind evaluat la peste 10 mld. dolari.

UiPath nu mai este de 3 ani o afacere românească, cei doi fondatori români Daniel Dines ÅŸi Marius Tîrca ducând fondul la New York în speranÅ£a unei listări la bursa americană care să evalueze compania de RPA - Robotic Process Automation la peste 15 mld. dolari.

Fondul Proprietatea a fost o afacere americană, unde fondul de investiţii Elliott a băgat aproape 600 mil. dolari şi a scos peste 1 mld. dolari.

Din datoria publică a României de 90 mld. euro, probabil că investitorii americani deÅ£in cel puÅ£in 10%.

Câteva fonduri americane sunt acÅ£ionare ÅŸi la Banca Transilvania, dar fără a fi extrem de vizibile.

Am enumerat doar câteva din investiÅ£iile americane.

Având în vedere distanÅ£a, nu ÅŸtiu dacă putem emite mai multe pretenÅ£ii în privinÅ£a relaÅ£iilor comerciale de export ÅŸi import, dar la nivelul investiÅ£iilor străine directe – ISD am putea cere mai mult de la americani.

Acum este în discuÅ£ie proiectul de modernizare ÅŸi de construcÅ£ie a reactoarelor 3 ÅŸi 4 de la Cernavodă, un memorandum de 8 mld. dolari semnat de guvernul Orban cu americanii.

Mai este în discuÅ£ie construcÅ£ia autostrăzii Gdansk, Polonia – ConstanÅ£a, un proiect mai vechi care a fost resuscitat recent de către americani.

Nu ÅŸtiu care este agenda economică pentru atragerea de investiÅ£ii străine a preÅŸedintelui Klaus Iohannis sau agenda PNL, partid care speră să câÅŸtige alegerile din 6 decembrie ÅŸi să formeze noul guvern, dar poate se gândesc la o listă mai consistentă.

Dacă tot a luat Iohannis o ÅŸapcă de la Trump la pachet cu o factură de 10 mld. dolari pentru achiziÅ£ii de armament de la americani, măcar am putea obÅ£ine la schimb mai multe investiÅ£ii americane în România.

Nu să compenseze achiziţiile de armament, dar poate să vedem mai multe ISD-uri americane la noi.

În vară Microsoft a anunÅ£at că face un centru IT de 1 mld. dolari la VarÅŸovia în Polonia, iar Google pune pe masă 1 mld. dolari în Grecia, la Atena, pentru un centru de cloud.

Eu sper ca agenda preÅŸedintelui ÅŸi a guvernului pentru Joe Biden, care sigur nu va întreba unde se află România pe hartă, să fie mai consistentă decât o poză.

Silviu Predoiu, care mai bine de un deceniu a fost directorul operativ ai SIE – Serviciul de InformaÅ£ii Externe, a spus într-un interviu cu Ion Cristoiu la Aleph News că dacă ne comportăm ca niÅŸte babuini bineînÅ£eles că vom primi banane.

Când vom începe să cerem altceva de la partenerii de discuÅ£ie (SUA este un partener strategic pentru Români – n.r.) o să primim altceva, mai menÅ£ionează Predoiu.

Câtă vreme nu definim ce vrem, nu putem emite alte pretenÅ£ii.

Prin alegerea lui Joe Biden la Casa Albă, România beneficiază de un culoar politic ÅŸi militar foarte bun, dar mai trebuie să ne facem loc ÅŸi să cerem ÅŸi creÅŸterea relaÅ£iilor economice.

Totul este ca Biden să nu uite de România.