Liniştea burgheză, în care trăiau băncile şi BNR, a fost aruncată în aer

Săptămâna trecută, o discuÅ£ie la sucursala unei bănci: Să ÅŸtiÅ£i că avem o dobândă foarte bună la depozite, 5,5% pe 5 luni, dacă aveÅ£i niÅŸte bănuÅ£i de pus deoparte. Într-adevăr dobânda este peste media pieÅ£ei.

Până acum 2-3 luni băncile nu prea erau interesate să atragă bani de la populaÅ£ie ÅŸi nici să mărească dobânzile chiar dacă inflaÅ£ia ÅŸi-a arătat colÅ£ii. Aveau prea mulÅ£i bani în depozite faţă de cât de repede puteau plasa banii în credite, iar această situaÅ£ie Å£inea de peste un deceniu.

Dar lucrurile s-au schimbat peste noapte.

Datele publicate săptămâna trecută de Banca NaÅ£ională pe luna aprilie 2022 privind indicatorii monetari, arată o nouă deteriorare a echilibrului de care se bucura sistemul bancar ÅŸi politica monetară a Băncii NaÅ£ionale.

Revenirea, ÅŸi apoi explozia inflaÅ£iei – nimeni nu a anticipat că în mai puÅ£in de un an vom ajunge la inflaÅ£ie de 15 %, de la 2-4%, scăderea dramatică a puterii de cumpărare în câteva luni – creÅŸterea preÅ£urilor nu este acoperită de majorarea salariilor – ÅŸi, nu în ultimul rând, apariÅ£ia războiului din Ucraina – care a injectat o teamă generală în rândul populaÅ£iei, au schimbat peste noapte datele problemei.

În numai 4 luni – decembrie 2021-aprilie 2022, economisirea în lei a populaÅ£iei a dispărut, iar românii au intrat deja în banii puÅŸi deoparte de-a lungul anilor din două motive – să-i schimbe în euro de teamă, atât din motive de inflaÅ£ie cât ÅŸi de război în Ucraina, ÅŸi, pentru a-ÅŸi menÅ£ine puterea de cumpărare în urma creÅŸterii preÅ£urilor, trebuie să scoată bani din altă parte – deÅŸi benzina a crescut cu 50%, nimeni nu vrea să renunÅ£e la a merge cu maÅŸina, iar cafeaua de la Starbucks trebuie băută în continuare. Pe lângă aceste lucruri se adaugă vacanÅ£ele ÅŸi chiar nunÅ£ile.

Conform datelor BNR, în aprilie 2022 soldul depozitelor în lei pentru populaÅ£ie a scăzut la 158,1 miliarde lei, de la 165 de miliarde lei în decembrie, ÅŸi 165,4 miliarde lei în ianuarie, rezultând un minus de 7,3 miliarde lei. De foarte multă vreme economiile populaÅ£iei nu au fost în scădere.

Ceea ce este bine este că au crescut economiile în valută, de la 118,8 miliarde lei (echivalent în valută) în decembrie, la 127 miliarde lei în aprilie, rezultând un plus de 8,2 miliarde lei, adică aproape 2 miliarde euro puÅŸi deoparte în bănci.

Dacă luăm în considerare ÅŸi depozitele companiilor, pe lângă cele ale populaÅ£iei, din decembrie 2021 până în aprilie 2022, avem un minus de 12,4 miliarde lei.

În valută avem însă un plus de 13 miliarde de lei, de la 167 miliarde de lei, la 180 miliarde de lei.

Deci populaÅ£ia ÅŸi companiile renunţă la lei ÅŸi îÅŸi Å£in banii în valută.

Dacă ne uităm la credite, situaÅ£ia este diferită: deÅŸi dobânzile sunt în creÅŸtere, soldul creditelor se majorează, ceea ce înseamnă că populaÅ£ia, dar ÅŸi companiile, au nevoie de bani.

De la un sold de 136,8 miliarde lei, în decembrie 2021, în aprilie 2022 soldul creditelor populaÅ£iei a urcat la 141,4 miliarde lei, adică un plus de 4,6 miliarde lei.

Companiile au apelat mai mult la credite: dacă în decembrie soldul creditelor în lei era de 98 de miliarde de lei, în aprilie a urcat la 105,4 miliarde lei, adică un plus de 7,4%. Asta înseamnă că firmele sunt într-o scădere de cash flow ÅŸi apelează la liniile de finanÅ£are bancară, chiar dacă ROBOR-ul s-a dublat din decembrie până acum, de la 3% la 6%.

Pe lângă acest ROBOR se adaugă ÅŸi marja băncii, marjă care este în creÅŸtere, pentru că situaÅ£ia în economie este alta faţă de acum un an.

În valută, soldul creditelor a crescut de la 89,3 miliarde lei (echivalent în valută) în decembrie, la 93 de miliarde de lei în aprilie, adică un plus de 3,7 miliarde de lei. Companiile au o creÅŸtere de 4,9 miliarde de lei a soldului creditelor în valută, în timp ce populaÅ£ia are un minus de 1,2 miliarde de lei.

Deci, în total, creditarea a crescut cu 15 miliarde de lei, între decembrie ÅŸi aprilie, atât în lei cât ÅŸi în valută, în timp ce depozitele bancare au crescut cu numai 1,3 miliarde de lei, ÅŸi asta exclusiv pe seama depozitelor în valută (de la 479,3 miliarde de lei la 480,6 miliarde de lei).

În mai, probabil că situaÅ£ia va arăta ÅŸi mai deteriorată, cu o scădere în continuare a economisirii ÅŸi o creÅŸtere a creditării, pentru că lumea are nevoie de bani.

Pentru că economiile în lei scad, băncile sunt forÅ£ate să crească dobânzile la depozite, mai ales că politica Băncii NaÅ£ionale a devenit mai restrictivă, iar piaÅ£a bancară nu se mai scaldă în lei ca în ultimul deceniu.

Nimeni nu ştie, nici chiar Mugur Isărescu, cum va evolua inflaţia, războiul din Ucraina, preţurile la energie, scăderea puterii de cumpărare, etc.

InflaÅ£ia, într-un caz fericit, va scădea sub 2 cifre doar peste un an, asta dacă lucrurile merg bine, iar preÅ£urile la energie, fie scad după plafonare, fie se menÅ£ine plafonarea încă un an, dar pentru care statul trebuie să plătească încă 4 miliarde de euro, bani pe care însă nu-i are. Nu-i are nici acum, pentru primul an de plafonare.

Acum băncile oferă o dobândă de 5,5% pe an pentru un depozit pe 5 luni. Să nu ajungă să ofere chiar 5,5% pe 5 luni, adică o dobândă anuală de 12% ca să-i determine pe oameni să reînceapă să economisească.

Având în vedere cum s-a schimbat lumea în numai un an – explozia preÅ£urilor la energie, explozia inflaÅ£iei ÅŸi războiul din Ucraina – nu se ÅŸtie niciodată cât vor ajunge băncile să plătească pentru a avea lei.