Interviu Virgil Popescu: „Proiectul nuclear civil al României a fost pus pe un traseu ireversibil”

Întrebare: Ce ne puteți spune despre starea actuală a sistemului energetic, înainte cu doar câteva luni de iarnă?

Virgil Popescu: Din informațiile pe care le am, sistemul energetic este perfect funcțional și pregătit pentru iarnă. Nu cred să fie probleme nici cu energia electrică, nici cu alimentarea cu gaze naturale.

Pentru gaze naturale, avem o plasă de siguranță de un miliard de metri cubi, printr-un contract cu Azerbaidjanul. În plus, în această săptămână, Petrom a semnat un contract de achiziție de gaze cu firma turcă BOTAȘ, acordul care va acoperi exportul a până la 4 milioane de metri cubi de gaze naturale zilnic – deci o altă sursă de aprovizionare.

Prin semnarea contractului dintre Petrom și Botas, practic operaționalizăm Coridorul Transbalcanic de care tot vorbesc de vreo doi ani. Pentru acest obiectiv am fost în Azerbaidjan, la Baku, Ankara și Istanbul.

Reporter: Cât timp ați negociat această operaționalizare?

Virgil Popescu: Am terminat negocierile în momentul în care am plecat de la Ministerul Energiei, în condițiile în care le-am început în toamna anului 2020. Și pot să vă spun că nu a fost ușor.
A trebuit să convingem Azerbaidjanul și Turcia că avem această posibilitate. A trebuit să convingem și Comisia Europeană că este un coridor viabil, transbalcanic, și că este un proiect nu numai pentru România, este pentru întreaga regiune.

Gazele vin din Azerbaidjan, iar LNG-urile din porturile turcesti. Acestea pot ajunge în Bulgaria și România prin Coridorul Transbalcanic. Din România, intră în sistemul național de transport prin BRUA și pot să se ducă mai departe către Ungaria, Ce`hia, Slovacia sau se pot duce către Republica Moldova, prin Iași-Ungheni-Chișinău, sau către Ucraina. Avem reverse flow și la granița cu Ucraina și la granița cu Bulgaria.

Reporter: Deci BRUA și dovedește în acest moment utilitatea pe deplin.

Virgil Popescu: Da. BRUA este un gazoduct care a ajutat foarte mult în această criză energetică. Am avut și importuri și exporturi prin BRUA și cred că în această primăvară- vară, când consumurile au fost mici, România a fost exportator de gaze naturale și, evident, că exportul nu putea să se facă decât prin BRUA.

Reporter: Ce ne puteți spune de dezvoltarea energiei nucleare prin SMR în România?

Virgil Popescu: Acum toate lucrurile par frumoase și ușoare. Dar în noiembrie 2019, când am venit la minister, vorbeam de contractul încheiat de Nuclearelectrica cu firma chineză CGN care era înțepenit de șapte ani de zile și nu se făcuse nimic.

În momentul când am plecat de la Ministerul Energiei, proiectul nuclear civil al României a fost pus pe un traseu ireversibil. Se va face cu partenerii noștri strategici – americani, canadieni, francezi, coreeni, japonezi, emiratezi. Ați văzut că deja s-a mărit consorțiul.

Întorcându-mă în trecut, practic în 2020 am întors la 180 de grade acest proiect, am pus capăt negocierilor cu partea chineză, am negociat acordul guvernamental cu Statele Unite ale Americii și s-a aprobat acordul guvernamental în Parlament.

La COP 26, președintele Klaus Iohannis, președintele SUA Joe Biden, emisarul special al SUA pentru schimbări climatice John Kerry au anunțat că România va fi prima țară din afara SUA unde se va face proiectul cu SMR, fiind al doilea SMR după SUA.

Am avut un grant pentru a stabili care locație este mai mai bună în România. Au fost evaluate 10 situri din acel grant. Următorul după Cernavodă a fost stabilit la Doicești.

Reporter: Despre ce sume vorbim pentru această investiție?

Virgil Popescu: Momentan nu vă pot da o cifră exactă a acestui proiect. Dar prețul energiei nucleare obținută prin tehnologia reactoarelor mici și mijlocii va fi sub prețul tehnologiilor nucleare pe reactoarele clasice. Nu vorbim de reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă, pentru că acolo au fost făcute de mult timp și în mare parte au o amortizare foarte mare.

Pe noi ne interesează prețul energiei care va ieși din acel proiect. Nu pot să dau o cifră, dar ceea ce pot spune cu certitudine este că tehnologia reactoarelor modulare mici este o tehnologie viabilă care oferă preț de cost foarte bun în piață.

Evenimentul COP 26 (Scoția) a fost practic debutul reactoarelor modulare, iar COP 27 (Egipt) a venit cu implicarea fermă a Statelor Unite prin Banca de Export-Import. Atunci s-a anunțat în prezența președintelui Klaus Iohannis 3 miliarde de dolari din partea Băncii de Export-Import, din care se alocă pentru partea de engineering și proiectare 80 de milioane de dolari. Așa era scrisoarea de intenție și recent s-a aprobat partea de 57 de milioane de dolari de la Eximbank, pentru a putea începe lucrările de proiectare.

În cursul anului 2022 am negociat cu partea canadiană, respectiv cu ministrul energiei din Canada Jonathan Wilkinson implicarea părții canadiene în susținerea financiară a proiectului. Premierul Nicolae Ciucă a avut anul acesta o discuție cu premierul Justin Trudeau pe același subiect, iar promisiunea canadiană cu privire la finanțarea cu 3 miliarde de dolari canadieni pentru reactoarele 3 și 4 și retehnologizarea Unității 1 s-a concretizat.

De aceea am și spus că drumul construcției cu partenerii strategici a reactoarelor 3 și 4 și a reactoarelor modulare este ireversibil și mă aștept ca în acest an Nuclearelectrica să semneze contractul pentru faza 2. Practic, începem proiectarea, ingineria, se dau în fabricație modulele cu ciclu lung de fabricație.

Așa că demarăm efectiv construcția reactoarelor 3 și 4 anul acesta și tot anul acesta mă aștept ca firma de proiect să semneze la Doicești următoarea etapă a reactoarelor modulare.

Reporter: Ce ne puteți spune despre listarea Hidroelectrica?

Virgil Popescu: Listarea Hidroelectrica a fost un succes. Anul acesta s-ar putea să fie mai bun decât anul trecut pentru Hidroelectrica. Deși se spunea că a fost secetă anul trecut, Hidroelectrica a depășit practic prognoza, a depășit bugetul de venituri. Anul acesta cred că este din nou unul bun și cred că rezultatele de anul acesta vor fi mai bune din punct de vedere financiar decât au fost în 2022.

Hidroelectrica este un model de guvernanță corporativă.
Membrii conducerii s-au zbătut de dimineață până seara și au făcut această listare până la urmă, împreună cu Fondul Proprietatea.
Ca acționar majoritar, noi am aprobat listarea, am avut ani multe discuții cu Fondul Proprietatea pentru a lista pachetul doar pe Bursa de Valori București. Nu am cedat absolut deloc.
Fondul Proprietatea ne-a spus că BVB nu poate absorbi toată suma de la listare, dar realitatea ne-a arătat că am avut noi dreptate, și ASF, și Ministerul de Finanțe. Când am plecat eu de la Minister, mai era doar o chestiune de formă aprobarea finală a prospectului și listarea propriu-zisă.

Listarea propriu-zisă a fost un efort comun al președintelui României, premierului României, ministrului energiei și cel al finanțelor pentru ca această listare să se facă numai la Bucureli și împreună am reușit.

Reporter: Hidroelectrica este în plin proces de recrutare.

Virgil Popescu: Este o procedură transparentă și am încredere că actualul Consiliu de Supraveghere va alege profesionist, prin procedura care se derulează acum, cei mai buni oameni ca membri ai Directoratului. Sunt convins că se va ține cont și de cei care au muncit la listarea Hidroelectrica, care era un jalon în PNRR.

Reporter: Care este situația de la Complexul Energetic Oltenia? Știu că erau niște probleme de personal acolo.

Virgil Popescu: La finalul anului 2021 – începutul anului 2022, am avut o discuție cu premierul Ciucă de creștere a producției de cărbune. Am avut o discuție și cu Directoratul de la acea vreme. A fost nevoie de angajarea unor oameni și s-a crescut producția de cărbune. Dar acei oameni erau angajați pe o perioadă provizorie de timp.
Între timp, legea cu pensionarea pentru persoanele care au lucrat în zonele miniere a fost declarată constituțională de Curtea Constituțională. Au fost niște procese, dar  mulți salariați ai CEO au ieșit la pensie. Asta a însemnat că numărul lor a scăzut și era nevoie de personal. E sarcina Directoratului, a Consiliului de Supraveghere de la Oltenia, în concordanță cu planul de restructurare și cu sindicatele, să ia cele mai bune decizii, în așa fel încât activitatea să funcționeze la Complexul Energetic Oltenia.

Reporter: Care este poziția dvs referitoare la segmentul fotovoltaicelor? România a ajuns un fel de El Dorado al fotovoltaicelor, dar avem probleme cu rețelele. Președintele ANRE George Niculescu a vorbit recent despre impunerea unui prag la montarea panourilor fotovoltaice de către prosumatori.

Virgil Popescu: A crescut foarte mult interesul pentru fotovoltaice.
În mandatul meu de ministru, la modificarea legii din decembrie 2021, practic am dat un impuls prosumatorilor și le-am dat posibilitatea să compenseze energia produsă suplimentar într- un timp de 24 de luni. Chiar dacă eu și colegii mei din minister ne-am dorit ca acea compensare să se facă cantitativ și nu valoric, ANRE de la acea vreme a făcut reglementarea secundară și practic se compensează valoric, chiar prosumatorul, indiferent că e persoană fizică sau juridică, trebuie să-și plătească taxa de transport, taxa de distribuție, acciză.

Noi nu ne- am gândit așa când am scris acea lege și nu e târziu să o modificăm în Parlament.

În momentul de față cred că am depășit un gigawatt de capacitate instalată. Asta înseamnă foarte mult. Este aproape cât există instalată energie fotovoltaică la nivel național, în câmpuri fotovoltaice, iar trendul este exponențial. Nu au intrat încă în funcțiune ceea ce s-a aprobat de către Fondul de Mediu.

Eu am tras un semnal de alarmă când am implementat directiva în această primăvară, este vorba de directiva de regenerabile RED 2, iar eu cred că trebuie instalată în continuare energia fotovoltaică, dar în paralel cu stocaj. Adică ar trebui inclusiv persoanei de acasă să i se finanțeze, prin Casa Verde, atât panouri solare, cât și capacitate de stocaj, adică baterii.

Acasă la mine, eu am instalat ulterior stocaj. Am văzut că, în acel moment,  costurile mele au scăzut. Nu mai dau atât de multă energie în rețea, dar pe de altă parte nici nu mai iau atât de multă energie din rețea pentru consum și consum din bateriile pe care le am.

Reporter: Dar sunt foarte scumpe bateriile.

Virgil Popescu: A scăzut foarte mult prețul tehnologiei. Nu vorbim de valori foarte mari, iar dacă există un program – al AFM sau al Ministerului Energiei – cred că ar trebui să meargă în tandem- energie fotovoltaică cu capacitate de stocaj.

Nu sunt adeptul limitării instalării unei capacități de producție cu mai mult de 20-30% față de consum, dar sunt adeptul ferm al  instalării de capacități de stocaj obligatoriu pentru prosumatori, în asa fel încât să fie producție și stocaj de energie fotovoltaică.

Pe de altă parte, nu i-aș plânge pe distribuitori. Am avut discuții cu toți distribuitorii chiar și după ce nu am mai fost ministru și chiar le-am dat un sfat.

Avem 1,1 miliarde de euro linie de finanțare la Ministerul Energiei pentru distribuitori. Sunt patru distribuitori pentru energie electrică. Fiecare dintre ei știe cel mai bine unde există congestie de rețea, unde sunt problemele sensibile. Ar trebui să fie mai proactivi, să aibă deja proiecte pentru a fi finanțate, pentru că bani există.
Dacă și-ar întări rețelele pe banii din Fondul de Modernizare – nu s-au chetuit decât 100 de milioane din 1,1 miliarde de euro – atunci nu ar mai avea de ce să se plângă, iar invertoarele să scoată din consum panourile fotovoltaice, să existe limitări.

Reporter: E problema distribuitorilor sau a Transelectrica?

Virgil Popescu: Prosumatorii au o problemă vizavi de distribuitori, ei lucrează cu distribuitorii. Dar și la Transelectrica ar trebui să fie fix același lucru pe care l-am spus vizavi de distribuitori – să evalueze zonele unde are nevoie de întăriri și să acceseze finanțare.
Acești bani sunt și pentru Transelectrica. Fiind monopol, Transelectrica poate să ceară bani direct din Fondul de modernizare pentru întărirea rețelelor, acolo unde ei știu că au puncte fierbinți. Nu trebuie să aștepte să vină cereri pentru ATR în zonele acelea, ca să- și dea seama că acolo sunt probleme.

Cred că avem o problemă și la distribuitori, și la Transelectrica din această privință –  reticența față de a avea bani, de a accesa banii care, să zicem așa, sunt gratis.

De ce există această reticență? Pentru că s- au obișnuit să primească o bonificație de 6,5 sau 6,7% prin tariful de distribuție sau tariful de transport, recunoscută de către ANRE. Iar ANRE nu o recunoaște pentru banii care nu i- au investit și au venit gratis din fondurile europene.

Cred că aici trebuie lucrat legislativ împreună cu Autoritatea de Reglementare, cu Ministerul Energiei, să găsim o soluție de comun acord cu distribuțiile și cu transportatorii, în așa fel încât să ia acești bani, să-i folosească și să întărească practic sistemul.

Reporter: Ce ne puteți spune despre evoluția Neptun Deep, în contextul Legii Offshore, a taxelor impuse de actualul guvern?

Virgil Popescu: De când am venit la Ministerul Energiei, am declarat public că nu îmi doresc ca Exxon să plece, dar, dacă o face, îmi doresc ca Romgaz să-i cumpere partea. Exact ceea ce s a întâmplat, după o perioadă foarte lungă de negocieri între între Romgaz și Exxon.

Reporter: A fost o afacere bună pentru Romgaz?

Virgil Popescu: Cred că a fost o afacere foarte bună pentru Romgaz. Sper să nu o strice statul român prin noi taxe și impozite.
Anul acesta, s-a depus la ANRM documentul de descoperire comercială și valoarea gazului care este acolo, inclusiv a părții care devine Romgaz, este cu mult mai mare față de prețul plătit pe achiziție.

În paralel cu acest lucru, evident că a trebuit modificat cadrul legislativ al legii offshore privind extracția gazelor din Marea Neagră. Este o lege la care am lucrat cât am fost în Parlament, la Comisia de Industrii, în anul 2017-2018. Pot să vă spun că au fost bătălii grele și până la urmă a ieșit o lege proastă.

Ulterior, împreună cu liderii coaliției am avut un grup de lucru și s -a lucrat pentru modificarea legii offshore. Sunt semnatarul modificării legii offshore, alături de liderii coaliției. Tot eu sunt cel care a formulat articolul care practic dă drept de preemțiune statului român asupra oricărui gaz vândut prin contracte bilaterale. Pot spune cu mândrie că prin acest articol – evident, am avut sprijinul clar al al coaliției și al președintelui Iohannis – România este protejată. Am văzut cu satisfacție că ambii lideri ai coaliției au spus, în continuare, că nu se modifică acest articol.

Reporter: OMV Petrom a anunțat că dă în judecată statul român pe Legea offshore.

Virgil Popescu: Este dreptul fiecăruia să acționeze. Eu nu cred că OMV Petrom are vreo șansă în această speță.

Nu interzice nimeni nimănui să vândă gazul la prețul pieței, dar după ce face o negociere de vânzare statul poate să își exprime dreptul să cumpere la același preț. Nu îi limitează nimeni dreptul de a dispune de gaz la prețul pieței, dar dacă vrem să luăm, îl luăm noi ca stat român.

Reporter: Au existat acuzații potrivit cărora Austria a refuzat intrarea noastră în Schengen tocmai că nu am fost de acord să livrăm mai mult gaz la Viena, din cauza acestui drept de preempțiune.

Virgil Popescu: Nu știu. La mine, cât am fost ministru al Energiei, nu a venit niciun oficial al statului austriac, niciun ambasador, să îmi ridice această problemă. La Consiliul pe Energie stăteam lângă colega austriacă și nu am avut o astfel de discuție. Și am fost la foarte multe Consilii de energie și nu mi-a cerut nimeni niciodată – nu să condiționeze, nici măcar să spună că Austria vrea să cumpere gaz.

Ca să concluzionez, sunt fericit că decizia de investiție a fost luată exact la finalul mandatului meu, ceea ce m-a bucurat, la fel cum m- am bucurat și de faptul că noul ministru al Energiei, colegul meu Sebastian Burduja, a continuat proiectele mele și le duce mai departe.

Reporter: Este foarte importantă această continuare și pare una de succes. De obicei, când un ministru se instalează în funcție, are tentația să oprească proiectele predecesorilor săi și în acest fel se blochează de multe ori proiectele.

Virgil Popescu: Am spus tuturor partenerilor cu care am stat de vorbă după ce nu am mai fost ministru că sunt absolut sigur că noul ministru va continua proiectele strategice pe care le- am început – energia nucleară, gazele din Marea Neagră, cablul de curent continuu HVDC. Am negociat cu emiratezii implicarea prin Taqa în acest proiect, HVDC, dar și cu americanii de la Fluor.

Sunt convins că, împreună cu Transelectrica și cu cei de la E-INFRA, proiectul se va concretiza  și vom avea un cablu de la est la vest, care practic va putea evacua energia din zona Dobrogei și de pe tot traseul către partea de vest a țării și, de ce nu, mai departe spre export.

De asemenea, pot să spun că am negociat și am botezat Coridorul Verde împreună cu ministrul azer, prietenul meu, Parviz SHAHBAZOV. Este vorba de legătura între Marea Caspică și Marea Neagră printr -un nou cablu, într -o nouă linie de curent, de energie verde, între Azerbaidjan, Georgia, România și, mai departe, către Ungaria.

Acel memorandum a fost semnat de către primul ministru Nicolae Ciucă la Palatul Cotroceni, anul trecut, în prezența președintelui Iohannis, a președintelui Azerbaidjanului, a președintelui Comisiei Europene, ministrului de Externe al Ungariei, premierului georgian.

Toate aceste proiecte majore care au fost a fost începute sunt continuate de către colegul meu, Sebastian Burduja, și sunt convins că și dânsul le va lăsa celor care vor veni la minister pentru că toate aceste proiecte sunt pe un drum ireversibil. Ele trebuie făcute pentru România si independența ei energetică.

Îmi aduc aminte de anul trecut, când România spunea că nu o să aibă gaze pentru iarnă și iată că suntem în anul 2023, iar România este asigurată prin contract.
Iarna trecută a fost un contract de 300 milioane de metri cubi cu Azerbaidjanul.
Acum vorbim de un contract de un miliard de metri cubi anual pentru această iarnă, tot cu Azerbaidjanul. Așa că intrăm în această iarnă fără a avea nicio teamă că s- ar putea să rămânem fără gaze.

Contractul cu Azerbaidjanul este ca o plasă de siguranță. Dacă avem nevoie, putem să accesăm acele cantități. Securitatea energetică a României este asigurată atât ca energie electrică, cât și la gaze naturale.

Nu aș vrea să uităm Moldova și Ucraina. România a fost furnizor de energie electrică și a salvat Moldova în iarna trecută. Am modificat legea special ca Moldova să poată beneficia de energie electrică din România. Este necesar în continuare o modificare a legii pentru a putea să sprijinim Moldova, să existe o cantitate care să poată fi exportată. Pentru că, dacă avem energie, de ce să nu- i ajutăm pe cei din Moldova? Tot în mandatul meu am trimis o scrisoare la Bruxelles prin care explicam de ce noi, Ministerul Energiei, susținem împreună cu ANRE că mecanismul pe care l-am pus în practică nu este împotriva exportului și este un mecanism care stă în picioare și nu încalcă legislația europeană.

Reporter: Ce ne puteți spune de investițiile din Fondul de Modernizare?

Virgil Popescu: Toate liniile de finanțare din Fondul de Modernizare au fost aprobate în aprilie 2023, în primul comitet investițional care a avut loc la BEI în aprilie 2023, vorbim de toate investițiile care sunt pentru zona de agricultură, pentru IMM-uri, UAT-uri, termie etc. – câteva miliarde de euro. O parte din ghiduri au fost puse în dezbatere publică, se lucrează la ele și vor începe call-urile de proiecte.

Reporter: Cam când se va da drumul?

Virgil Popescu: Din aprilie s-a lucrat la ghidurile solicitantului. Cred că cel mai avansat ghid este cel pentru UAT- uri și probabil  va fi lansat în cursul lunii octombrie.
Sunt convins că domnul ministru Burduja va semna imediat contractele de finanțare.

Reporter: Ce ne puteți spune de jaloanele din PNRR îndeplinite în mandatul dvs?

Virgil Popescu: Jaloanele din PNRR au fost închise. Ultimele două probleme au fost finalizate de către colegul meu Sebastian Burduja. Problema încălzirii Constanței și darea în plată au fost finalizate in mandatul meu, la o săptămână sau două după ce am plecat s-a semnat acordul de finanțare pentru proiectul „Capacități noi de producere energie electrică și termică pe gaze naturale în cogenerare de înaltă eficienta de 295 MW pentru Societatea Electrocentrale Craiova SA”, iar ulterior a fost semnat un act adițional pentru centrala de producere energie termică și electrică prin cogenerare de înaltă eficiență la CET Hidrocarburi SA, beneficiar – municipiul Arad.

Call-ul pe hidrogen a fost reluat. Gândiți- vă ce s-ar fi întâmplat dacă noi nu am fi dat drumul atât la jalonul pentru termie, pentru încălzirea populației, cât și la cel pentru hidrogen.
Practic, cererea 2 de plată nu ar fi putut fi gata. Atunci am ales să dăm drumul la jalon, cu contractele așa cum sunt, am negociat cu Comisia și, în final, s- a acceptat o cerere de plată, oprindu-se o sumă foarte mică, de 140 de milioane din 2 miliarde. Sunt sigur că vom primi și diferența, având în vedere că am îndeplinit jaloanele.

Reporter: România a fost nominalizată în raportul IEA că are o lege a hidrogenului.

Virgil Popescu: Ministerul Energiei a fost parte a acestui proiect. Mulțumesc colegei mele, doamna Oana Ozmen, pentru această inițiativă. Ministerul a ajutat Grupul de lucru pe hidrogen de la Comisia de Industrii și astfel România a ajuns să fie printre primele țări europene cu o lege a hidrogenului.

Reporter: Ce alte investiții ați mai început în mandatul dvs?

Virgil Popescu: În prezent, Hidroelectrica discută cu Masdar din Emiratele Arabe Unite pentru investițiile în energie fotovoltaică flotantă pe lacurile de acumulare. Vorbim de circa un gigawatt de energie flotantă.

De asemenea, tot prin acest parteneriat se au în vedere și investițiile în offshore wind.

În acest moment, Hidroelectrica are și cadrul legislativ și aprobarea CSAT pentru a finaliza investițiile începute în trecut și oprite din diverse cauze, de mediu sau hotărâri judecătorești.

Am avut în vedere și legea offshore wind, de care m- am ocupat ca ministru, împreună cu colegul meu, George Niculescu, care a fost coordonatorul proiectului. George Niculescu era secretar de stat la acea vreme și a fost chemat în SUA să vadă cum e legea acolo. Când a ajuns în SUA, era președinte ANRE. El venit cu foarte multe chestii interesante din Statele Unite și înțeleg că legea este finalizată și urmează circuitul.

Reporter: Presa străină scrie că proiectele pe offshore wind nu mai sunt rentabile. Care este opinia dvs?

Virgil Popescu: Eu sunt optimist. Tehnologiile evoluează foarte mult. Dacă vom compara un proiect offshore cu un proiect onshore wind este mult mai rentabil offshore wind.
Dar dacă comparăm un proiect offshore wind cu un hibrid – onshore wind plus solar – este mult mai rentabil acela.

Eu zic că e bine să dăm drumul proiectelor. Nu ne oprește nimeni să punem hibride în zona Dobrogei. Avantajul acestui proiect hibrid este că nu e nevoie de mărirea ATR (aviz tehnic de racordare). Practic, producția de energie, vânt și fotovoltaic, este complementară. Noapte e clar că nu poți avea soare, dar sigur poți avea vânt. De aceea spun că este complementară. Nu-i nevoie să crești puterea, poți să folosești același ATR, deci există foarte mult loc pe piață.

Eu cred că proiectele offshore wind sunt în continuare viabile. Evident, avem zone cu potențial foarte mare și zone cu potențial foarte mic. Hai să le luăm pe zonă, să le punem acolo, în zonele cu potențial foarte mare.

Reporter: Anul trecut, ați reușit să aduceți la București mai mulți miniștri ai energiei din regiune, ceea ce nu prea s-a mai întâmplat în România. Vorbim de Azerbaidjan, Georgia, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Turcia, Republica Moldova. Intenționați să vorbiți cu domnul Burduja pentru a continua astfel de reuniuni?

Virgil Popescu: Atunci, România și-a câștigat un rol foarte important, fiind poziționată pe harta energiei europene și îmi doresc ca România să fie și pe harta globală.

România este cunoscută și in Arabia Saudită și în Emiratele Arabe, nu mai vorbesc de partenerii strategici – Statele Unite, Canada. România trebuie să rămână acolo unde este acum și sunt convins că această politică de diplomație energetică va fi continuată, pentru că nu poți să faci energie stând numai în România. Trebuie să te duci să discuți, să-ți spui părerea. Eu îmi ofer oricând sprijinul să discut cu colegii mei. Primesc și acum invitații de la miniștrii Energiei din statele membre ale Uniunii Europene și discut cu ei telefonic despre diverse probleme care sunt în țările lor. Facem schimb de opinii.

Reporter: Care este stadiul creării contractelor pe diferență?
Virgil Popescu: Contractele pe diferență sunt parte a PNRR. Am avut un grant de circa un milion de euro pentru asta. În mandatul meu, erau aproape de final. Sunt discuții la nivelul Ministerului Energiei pentru finalizarea lor. Principiul acestor contracte de diferență este că există un preț de referință. Dacă prețul cu care se vinde energia este sub acel preț, atunci statul dă diferența de bani. Dacă prețul este peste acel pret de referință, atunci se plătesc acești bani.

Reporter: Banii aceștia vor fi luați din facturile oamenilor.

Virgil Popescu: Prin PNRR ne-am asumat că vom face un fond care probabil va fi din Fondul de modernizare prin care să se plătească acești bani. La nivelul Comisiei Europene, Consiliului pe Energie, se discută de nou market design. Ultima discuție la care am participat a fost acum o lună, cu colegi miniști la nivel european. Atunci se punea un foarte mare accent pe contractele de diferență, ca să fie ca parte a noului market design european și pe contractele de PPA – contracte pe termen lung de achiziție a energiei electrice.

Ceea ce contează foarte mult este cum stabilești acel preț de referință. Dacă îl pui prea mare, ai probleme, dacă îl pui prea mic, iar ai probleme. Și evident, trebuie să iei în calcul dinamica instalării energiei fotovoltaice și eoliene în țara ta, în așa fel încât să nu te trezești că ai foarte multă energie regenerabilă instalată, prețul este jos în timpul zilei, tu ai un preț de referință nu foarte sus, dar normal și pe perioada când se vinde trebuie să dai foarte mulți bani. Tot timpul trebuie să existe acest balans.

Eu cred că aceste contracte trebuie făcute și trebuie începute, poate nu cu întreaga capacitate de trei gigawați, poate mai puțin.

Reporter: Furnizorii și distribuitorii au fost excluși de la taxarea pe cifra de afaceri.

Virgil Popescu: E normal. Nu poți taxa o activitate reglementată. Sigur, nu plâng de mila furnizorilor, dar cred că statul trebuie să fie corect. Și, din ce știu eu, activitatea reglementată nu poate fi supusă acelei taxări, pentru că riști să-l duci în pierdere pe cel care face acea activitate reglementată.

Reporter: Cum vedeți viitorul proiectelor strategice, deja demarate?

Virgil Popescu: Faptul că avem un ministru liberal la energie dă garanția tuturor partenerilor noștri a continuării proiectelor strategice demarate de către mine. Acest lucru este atât în beneficiul României, cât și al Uniunii Europene, într-o perioadă cu foarte multe turbulențe în piață și război la frontieră. Este pentru prima dată când schimbarea unui ministru asigură continuitatea tuturor proiectelor.

Financialintelligence