Impozitarea bacșișului - posibile implicații si exemplele altor state

În Uniunea Europeană, abordarea nu este una unitară. Unele țări, cum ar fi Spania, Bulgaria, Ungaria, nu au nicio reglementare în legislație. Altele, însă, au prevederi în acest scop.

Ce implicații ar avea introducerea bacșișului pe bon? 

Din perspectiva angajatului, introducerea bacșișului pe bon ar conduce la reflectarea sumelor primite de acesta și, implicit, la o majorare a veniturilor declarate. Pe de o parte, situația prezintă un avantaj pentru că le oferă angajaților o certitudine financiară (de exemplu pentru a putea contracta un credit), dar pe de altă parte are dezavantajul că sumele nete primite de angajați se vor reduce ca urmare a scăderii din sumă a impozitului pe venit și a contribuțiilor datorate pentru aceste venituri (dacă nu se introduc anumite scutiri în acest sens). 

• Dacă sunt plătitori de impozit pe profit, atâta timp cât întreaga suma încasată este repartizată către angajați, nu vor fi generate implicații fiscale suplimentare (venitul din încasarea bacșișului va fi anulat de cheltuiala cu plata acestor sume către angajați).
• Dacă angajatorul calculează și plătește impozit pe veniturile microîntreprinderilor, venitul generat de încasarea bacșișului va fi inclus în baza de impozitare, fiind astfel impozitat ca atare (rezultând astfel o impozitare atât la nivelul angajatului cât și la nivelul angajatorului). Această situație ar putea fi evitată prin introducerea în legislația fiscală a unei scutiri pentru aceste tipuri de venituri.
• Pentru angajatorii din domeniul HoReCa care calculează și plătesc impozitul specific pentru această industrie, menționarea bacșișului pe bon ar putea genera obligații fiscale suplimentare. Mai precis, venitul generat de încasarea bacșișului va trebui reflectat separat în contabilitate si va reprezenta un venit din alte activități (altele față de cele specifice HoReCa), fiind astfel impozitat pe baza regulilor privind impozitul pe profit. Totuși, nu este clar modul în care ar fi clasificate cheltuielile generate de repartizarea bacșișului către angajați, respectiv dacă acestea vor reprezenta de asemenea cheltuieli pentru alte activități (anulându-se astfel impactul fiscal) sau cheltuieli aferente activității de bază (HoReCa). Și în acest caz ar fi necesară modificarea legislației.

Experiența anului 2015 - când reglementarea a fost implementată rapid, însoțită și de unele obligații excesive (de tipul registrului de bani personali, de exemplu) - este una dintre principalele cauze ale reticenței față de promovarea unui astfel de proiect. Totuși, anumite argumente ale unora dintre reprezentanții industriei HoReCa sunt de luat în calcul. De exemplu, plata cu cardul și solicitarea facturilor pentru decontarea cheltuielilor de către clienți sunt cel puțin două situații în care plata bacșișului devine aproape imposibilă, demotivând angajații. Pe măsură ce plățile cu card vor fi tot mai răspândite, industria riscă să resimtă o scădere mai mare a sumelor din bacșiș.