Financial Times, liderul ziarelor de business din Europa, cere resetarea capitalismului

Este un mesaj ciudat de la un ziar care promovează de decenii capitalismul, însă vremurile sunt ciudate, cu cei lăsaÅ£i în urmă de globalizare aducând la putere populiÅŸti care promovează protecÅ£ionismul.

De aceea, a apărut un curent din ce în ce mai puternic care propune resetarea, sau reforma, capitalismului. FT pare că se alătură acestui curent, din care fac parte liderii unora dintre cele mai puternice businessuri americane - reuniÅ£i sub egida Business Roundtable. Lionel Barber, editorul ziarului, explică „Noua agendă“ - de fapt o adevărată campanie editorială - a publicaÅ£iei. „Financial Times crede în capitalismul liberei iniÅ£iative. Aceasta este fundaÅ£ia creării avuÅ£iei care aduce mai multe locuri de muncă, mai mulÅ£i bani ÅŸi mai multe taxe“, scrie el.

Modelul capitalist liberal a adus pace, prosperitate ÅŸi progres tehnologic timp de 50 de ani, reducând dramatic sărăcia ÅŸi ridicând standardele de viaţă în întreaga lume, continuă Lionel Barber. Însă în cei zece ani de la criza financiară globală, limitele modelulului sunt puse la încercare, mai ales prin prisma concentrării pe maximizarea profitului ÅŸi a valorii pentru acÅ£ionari. Aceste principii ale unei afaceri bune sunt necesare, dar nu ÅŸi suficiente. Sănătatea pe termen lung a capitalismului iniÅ£iativei libere va depinde de crearea de profit cu un scop. Companiile vor înÅ£elege că această combinaÅ£ie serveÅŸte propriilor interese, dar ÅŸi celor ale clienÅ£ilor ÅŸi angajaÅ£ilor.

„Fără schimbare, tratamentul riscă să fie mai dureros“, avertizează editorul FT. Capitalismul iniÅ£iativei libere a demonstrat o capacitate remarcabilă de a se reinventa. Din vreme în vreme, după cum a remarcat istoricul ÅŸi politicianul Thomas Babington Macaulay, este necesară reforma pentru salvare. Astăzi, lumea a ajuns în acel punct. „Este vremea unei resetări“, îndeamnă Barber. EdiÅ£ia de miercuri a FT este asociată cu un editorial al lui Martin Wolf, „Salvarea capitalismului de rentieri“ (sau „De ce capitalismul alterat răneÅŸte democraÅ£ia liberală“, după cum este titlul în versiunea online a editorialului), despre „salvarea capitalismului“ ÅŸi despre „cum să facem ca economia să funcÅ£ioneze pentru toată lumea“. Acesta arată că o economie capitalistă dinamică inspiră tuturor credinÅ£a că au acces la beneficii. „În schimb, com­petiÅ£ia slabă, o creÅŸtere a productivităţii anemică, inegalitatea ridicată ÅŸi o demo­craÅ£ie degradată dezamăgesc cetăţenii.“

Wolf apreciază că actualul model de capitalism dezamăgeÅŸte pentru că dă rentierilor puteri prea mari. „Capitalismul rentier“ înseamnă o economie în care piaÅ£a ÅŸi puterea politică permit unor indivizi ÅŸi afaceri privilegiate să extragă de la toÅ£i ceilalÅ£i cât mai multă rentă (recompensă mai mare decât cea necesară pentru furnizarea de bunuri, servicii, terenuri sau muncă dorite).

Wolf atrage atenÅ£ia că nu doar prin capitalismul rentier se explică nemulÅ£umirea. Inovarea fundamentală a încetinit după a doua jumătate a secolului XX, iar tehnologia a creat o dependenţă mai mare de absolvenÅ£ii de studii superioare, care au salarii mai mari, ceea ce explică în parte accentuarea inegalităţii. Însă creÅŸterea ponderii avuÅ£iei celor mai bogaÅ£i oameni în avuÅ£ia lumii este prea evidentă ÅŸi nu este rezultatul schimbărilor aduse de ascensiunea tehnologiei.

Dezbaterile politice sugerează că dezamăgirea are drept cauză principală importurile ieftine din China sau forÅ£a de muncă ieftină venită din străinătate. Străinii sunt Å£apii ispăşitori ideali, remarcă Wolf. Însă ideea că inegalitatea ÅŸi productivitatea slabă sunt cauzate de ei este falsă. Toate statele dezvoltate fac schimburi de bunuri ÅŸi servicii cu lumea emergentă mai mari decât în urmă cu patru decenii, dar inegalitatea variază, în funcÅ£ie de comportamentul instituÅ£iilor economiilor de piaţă ÅŸi de alegerile privind politicile interne. De aceea, crede Wolf, examinarea capitalismului rentier contemporan ar aduce mai multe explicaÅ£ii pentru creÅŸterea inegalităţii.  FinanÅ£ele, a căror liberalizare tinde să le ajute să se dezvolte ca un cancer, joacă un rol cheie. Un studiul al Băncii Reglementelor InternaÅ£ionale arată că dezvoltarea financiară este bună până la un punct, după care acÅ£ionează ca o frână pentru economie. Un sector financiar în creÅŸtere rapidă este nociv pentru creÅŸterea productivităţii deoarece secătuieÅŸte economia de oameni talentaÅ£i - ei se duc să muncească în bănci care nu produc decât profit în loc să ajute la extinderea ÅŸi diversificarea economiei. Apoi, creÅŸterea excesivă a creditării duce aproape întotdeauna la crize financiare. Explozia activităţii financiare nu creează o productivitate mai bună, ci, cum este cazul perioadei de după marea criză, o reduce ÅŸi face ca inegalitatea să crească.  Apoi, există problema marilor corporaÅ£ii care, pentru maximizarea profitului, caută să plătească cât mai puÅ£ine taxe - evaziunea fiscală radicală, un aspect infam al goanei după rentă. CorporaÅ£iile, ÅŸi acÅ£ionarii, beneficiază de bunurile publice puse la dispoziÅ£ie de cele mai liberale ţări. Însă tot corporaÅ£iile ajung în cea mai bună poziÅ£ie pentru a exploata lacunele fiscale.