Reteaua Corect

Dezvăluire în premieră: cum a operat BNR în criză

Scris de newsreporter in 23 iulie 2021 la 10:16, in Business. 399 vizualizari Intra in discutie TaguriBNR, covid, criza shortlinkhttp://crct.ro/nyap

Pentru prima dată, apar informaţii legate de cum a acţionat Banca Naţională la începutul crizei Covid, care au fost măsurile luate, în special pentru asigurarea continuităţii activităţii, având în vedere că personalul BNR reprezintă cea mai importantă resursă de continuitate, scrie ZF.

Din 31 ianuarie 2020 BNR a semnalat apariţia unei crize, iar pe 26 februarie, cu trei săptămâni înainte de declararea stării oficiale de urgenţă, Banca Naţională a început să ia măsuri pentru asigurarea lichidităţilor în cazul retragerilor de bani din bănci, funcţionarea sistemul naţional de plăţi şi toate operaţiunile de pe piaţa valutară şi monetară  BNR are un sediu secundar propriu care a fost activat, alternativă la sediul central, astfel încât echipele au fost împărţite pentru a se evita riscul de contagiune simultană.  BNR era pregătită şi pentru soluţia extremă, respectiv autoizolarea la locul de muncă, aşa cum s-a întâmplat la Nuclearelectrica, dar în final nu a fost nevoie  BNR are şi un al doilea sediu de rezervă, de backup pentru sistemul naţional de plăţi, care a fost activat  Din 2000 de angajaţi, 250 au fost infectaţi cu SarsCov 2, dar activitatea Băncii Naţionale nu a fost  întreruptă nicio clipă.

Toate aceste informaţii apar într-o opine scrisă în cadrul seriei ZF 30 de ani de sistem bancar în România de către Trăian Pometcu, director până în vara acestui an a Direcţiei Protecţia Valorilor din BNR şi Victor Beizdadea, şeful serviciului Managementul Situaţiilor de Urgenţă şi Continuitatea Activităţii din BNR.

 
 

Managementul continuităţii: o constantă a celor 30 de ani de renaştere a băncii centrale

 

Traian Pometcu / Victor Beizdadea

 

O vorbă înţeleaptă ne aminteşte că  omul gospodar îşi face iarna car şi vara sanie. Cu alte cuvinte, este bine să păstrăm  tot ce este mai bun din strategiile care şi-au dovedit eficienţa în vremurile „de vară“, dar să ne pregătim continuu pentru „iarna“ care vine şi, mai cu seamă, să consolidăm barajele pentru contracararea riscurilor viitoare.

În literatura de specialitate acest concept poartă denumirea de Managementul Continuităţii Afacerii. Având în vedere că noi, la Banca Naţională a României, avem doar atribuţii şi activităţi specifice, conform legii, şi nu facem „afaceri“,  obişnuim   să numim acest gen de prudenţă managementul continuităţii activităţii.

 

O „lebădă neagră“ a înfiorat planeta

Criza provocată de pandemie o putem asemăna, fără să greşim, cu  o „lebădă neagră“, expresie folosită pentru un eveniment extrem de rar, neaşteptat şi cu un impact foarte mare. Autorul acestui concept este Nassim Nicholas Taleb. Pentru că nimeni   nu se aştepta la o evoluţie pandemică de genul celei declanşate în martie 2020, care a afectat întregul mapamond.

Banca Naţională, monitorizând informaţiile care  veneau de pretutindeni, a atras atenţia încă din 31 ianuarie 2020 asupra pericolului unei viitoare pandemii. O criză a sănătăţii publice al cărei impact, pentru economie şi pentru relaţiile sociale, avea să se dovedească a fi foarte puternic şi de durată.

La 26 februarie 2020, pe când pandemia nu fusese declarată încă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, guvernatorul BNR a convocat o primă şedinţă a Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă, la care au participat toţi membrii executivi ai Consiliului de Administraţie şi conducerea structurilor cu activităţi critice, pentru a se stabili măsurile proactive cele mai adecvate, în contextul respectiv, dominat de incertitudine, pentru asigurarea rezilienţei Băncii Naţionale şi a sistemului bancar.

La 18.03.2020, imediat după declararea pandemiei de către O.M.S., printr-un comunicat de presă, s-a făcut cunoscut că: „Banca Naţională a României  a întreprins un set de măsuri pentru a sprijini eforturile autorităţilor publice şi ale sistemului bancar de a limita efectele crizei asupra economiei naţionale. În primul rând, BNR a luat toate măsurile necesare pentru a asigura, în continuare, buna funcţionare a sistemelor de plăţi şi de decontare în monedă naţională, în vederea desfăşurării, în condiţii normale, a tranzacţiilor comerciale şi financiare, indiferent de evoluţia situaţiei cauzate de pandemie. De asemenea, BNR monitorizează şi analizează permanent evoluţiile interne şi internaţionale, precum şi impactul pandemiei  asupra pieţelor financiare şi economiei naţionale, fiind pregătită să asigure stabilitatea necesară în condiţiile date, precum şi lichiditatea sistemului bancar, pentru buna funcţionare a finanţelor publice şi a economiei reale. Finanţarea curentă a cheltuielilor publice (salarii, pensii, cheltuieli sociale, investiţii, etc.)   fiind prioritară. În cazul unei cereri crescute din partea populaţiei, BNR s-a angajat să asigure  băncilor fluxuri neîntrerupte de numerar pentru toate operaţiunile, inclusiv cele de lichidităţi pentru bancomate. Clienţilor  bancari, mai cu seamă, li s-a asigurat   accesul  deplin la banii disponibili în conturile lor, indiferent că aleg să retragă sume de la ATM-uri, să opereze tranzacţii bancare sau, dacă este necesar, să se deplaseze la sucursalele şi agenţiile băncilor. Pentru a evita, totuşi, contactul fizic direct şi deplasările care nu sunt urgente, BNR  a recomandat efectuarea operaţiunilor bancare, pe cât posibil, prin intermediul mijloacelor moderne de plată disponibile, precum cardurile sau plăţile online. Susţinând în acelasi timp  totalitatea  demersurile sistemului bancar, de sprijinire a persoanelor fizice şi companiilor afectate de criză, prin modalităţi adecvate, de la caz la caz, de uşurare a ratelor la creditele în curs şi de facilitare a accesului la noi linii de finanţare. Totodată, a pregătit  modificări adecvate ale regulamentelor bancare prudenţiale, în concordanţă cu recomandările europene şi internaţionale pentru această perioadă,   asigurând şi menţinerea în limite acceptabile a bonităţii instituţiilor financiare şi a clienţilor nebancari (companii şi populaţie)“.

 

Personalul BNR - cea mai importantă resursă de continuitate

În cazul băncii centrale, pentru activităţile critice identificate, sunt necesare persoane specializate, cu experienţă, pregătite corespunzător şi permanent. În cazul unui incident, dacă acest tip de personal nu este disponibil, este foarte greu de înlocuit, mai ales

într-un timp scurt. De aceea, odată cu punerea în funcţiune a primului sediu secundar, noi, cei care răspundeam de continuitate în bancă, ne-am pus problema de implementare a regimului de telemuncă. În sensul ca o parte din personal să nu fie prezent fizic la birou, dar să îşi desfăşoare activitatea de acasă, şi, în cazul unui incident, să poată prelua activitatea celorlalţi colegi, aflaţi în sediile BNR.  Dacă în timpul crizei precedente, de la cumpăna deceniilor unu si doi, condiţiile tehnice şi legislative nu a au permis imple­mentarea acestei măsuri de conti­nuitate,  începând din 2018 însă, odată cu apariţia Legii nr. 81, privind reglementarea activităţii de telemuncă, în bancă s-a format un comitet care a analizat modul în care se poate aplica această lege. Evident, nu în toate structurile băncii   devenise posibil să fie aplicată această lege, dar s-au identificat acele activităţi care se pretează pentru telemuncă.

Astfel încât, în martie 2020, la declararea pandemiei, la solicitarea conducerii executive, într-un timp foarte scurt, a fost elaborat Regu­lamentul de telemuncă şi astfel multe activităţi critice s-au putut realiza de la distanţă, în condiţii optime de siguranţă sanitară.

A fost nevoie de efort comun din partea Direcţiei Servicii Informatice şi a structurilor pentru identificarea necesarului de laptopuri, apoi pentru instalarea şi setarea acestora pentru a putea fi folosite de acasă de către colegii noştri.

Treptat, din ce în ce mai mulţi colegi au avut remote acces (acces de la distanţă), atât pentru accesarea e-mail-ului, cât şi pentru rularea de aplicaţii specifice activităţilor critice.

O altă măsură de continuitate care s-a luat în acel moment a fost împărţirea echipelor, adică o parte din personal a continuat activitatea la sediul central, iar cealaltă parte a lucrat de la sediul secundar, care era deja funcţional şi echipat corespunzător pentru astfel de situaţii. Astfel, cele două echipe nu au interacţionat în acelaşi loc de muncă, fiind evitat riscul de contagiune simultană a întregii echipe.

Având însă în vedere apariţia şi răspândirea virusului SARS-CoV-2, Direcţia Protecţia Valorilor – coordonatoarea activităţii de asigurare a continuităţii – a iniţiat şi a propus conducerii executive măsuri de protecţie a tuturor salariaţilor BNR şi acordarea de materiale de primă necesitate (ex.: măşti de protecţie).

 

În vederea  confruntării 

(posibile) cu un risc potenţial în caz de pandemie – respectiv lipsa personalului calificat şi competent, a fost propusă – la un moment dat – şi apelarea la o soluţie extremă: autoizolarea la locul de muncă (în locaţii care urmează a fi stabilite) pentru personalul cu activităţi critice, după modelul producătorului de energie Nuclearelectrica. Amintim că respectiva companie a anunţat, în martie în martie 2020, că a iniţiat implementarea măsurii de izolare la locul de muncă a personalului esenţial de operare şi de producţie din cadrul centralei nuclearo-energetice de la Cernavodă. Din fericire, nu a fost necesară luarea unei astfel de măsuri în cazul BNR.

În cadrul deselor şedinţe ale Co­mitetului pentru Situaţii de Urgenţă – realizate în sistem teleconferinţă şi conduse de guvernatorul BNR – au fost luate măsuri graduale, astfel: limitarea vizitatorilor în sediile BNR;  anularea deplasărilor externe pentru salariaţii BNR;  închiderea ghişeelor sucursalelor regionale (lucrul cu publicul);  închiderea Muzeului şi a Bibliotecii BNR.

Pentru a gestiona cât mai bine situaţia pandemică, personalul a fost permanent informat, în această perioadă, pe e-mail şi pe site-ul intranet BNR, au fost luate rapid măsuri suplimentare de protecţie fizică şi de ordin administrativ, între care amintim: au fost achiziţionate lămpi biocide pentru dezinfectarea spaţiilor de lucru; au fost montate panouri despărţitoare de plastic în birourile unde nu s-a putut realiza distanţarea colegilor; conducerea executivă a dispus, în anumite perioade, prezenţa unui singur salariat într-un birou – ceilalţi desfăşurându-şi activitatea în telemuncă; dezinfectarea săptămânală a spaţiilor în toate clădirile.

În perioadele cele mai fierbinţi ale pandemiei, în sediile BNR au fost prezenţi la birou doar 20-25% dintre salariaţi, iar şedintele de lucru au avut loc în sistem teleconferinţă/ videoconferinţă.

Au fost monitorizate atent cazurile confirmate COVID-19, interacţiunile şi contactele directe ale cazurilor confirmate pozitiv. A fost asigurată de BNR testarea RT-PCR pentru colegii care aveau simptome sau care aveau suspiciuni de infectare şi care au dorit aceasta măsură, totodată fiind propuse măsuri optime de continuitate pentru fiecare caz (telemuncă, concediu medical etc.). Experţii de la Protecţia valorilor au avut disponibilitatea permanentă de a răspunde punctual oricăror întrebări specifice, prin conversaţii telefonice, atât cu colegii afectaţi de pandemie (pentru a lua măsurile cele mai indicate şi pentru a asigura un climat cât mai bun din punct de vedere psihic pentru întregul personal), cât şi cu conducerea structurilor respective, pentru susţinerea în implementarea măsurilor agreate. În acelaşi timp, a fost ţinută permanent legătura  cu autorităţile statului, implicate în gestionarea pandemiei, pentru ca BNR să fie la curent cu cadrul legal şi hotărârile emise în combaterea pandemiei.

Aceste măsuri, intensificate   de când a început pandemia şi până în prezent, timp de  16 luni, s-au soldat cu un rezultat remarcabil: doar aproximativ 250 de  colegi au fost  infectaţi cu Sars-Cov-2, din peste  2000, neexistând nicio întrerupere a activităţii BNR, cu atât mai puţin a activităţilor critice.

 

Repere istorice

Încercările prin care a trecut şi trece Banca Naţională, în timpul actualei pandemii, nu au constituit o premieră. Sau dacă putem să menţionăm  o premieră, ea este legată doar de timpul îndelungat, de mai bine de un an, în care am fost solicitaţi să facem faţă unor situaţii critice şi unor riscuri ce s-au înlănţuit fără întrerupere şi am reusit să asigurăm fără sincope continuitatea activităţii.

În BNR, de-a lungul anilor, au fost însă multe momente în care am fost implicaţi în încercări care au necesitat expertiză de specialitate, iar unul din ele a fost intrarea în  anul 2000. A fost necesar un proiect, în care au fost implicate aproape toate departamentele din bancă, pentru prevenirea disfuncţionalităţilor ce ar fi putut  să apară la data de 31 decembrie 1999, ora 24.00, din cauza unor defecţiuni tehnologice legate de reprezentarea digitală a datei calendaristice din unele aplicaţii informatice. Acela a fost primul moment când am vorbit efectiv de Continuitate în bancă.

Cu ajutorul programatorilor au fost identificate şi schimbate toate aceste câmpuri, dar eram pregătiţi şi aveam soluţii alternative dacă aplicaţiile respective nu ar fi funcţionat corespunzător. Erau desemnaţi responsabili pentru fiecare aplicaţie în parte, care au monitorizat buna funcţionare a acestora şi care puteau lua decizii de înlocuire a sistemului informatic respectiv cu proceduri manuale, cu formulare dinainte pregătite, astfel încât activităţile băncii să nu fie afectate. Evident, aceste măsuri s-ar fi aplicat până când colegii de la informatică corectau programul IT şi se putea relua lucrul automatizat.

Totul a mers ceas, am trecut cu bine în  anul 2000, iar problema Y2K, rezolvată atunci,  a fost prima lecţie modernă de asigurare a continuităţii activităţii umane.

A se reţine că factorii de decizie (în principal economici) au pregătit variantele de continuitate în numeroase runde de analiză şi discuţii în cadrul aşa-numitului Proiect Y2K (Alan Greenspan, fost preşedinte al Sistemului Federal de REZERVE al SUA îşi amintea ulterior de experienţa lor utilă la momentul ,,9/11“).

 

Momentul 11 septembrie 2001

Atacurile teroriste asupra WTC au reprezentat un dezastru major pentru care nu fusese prevăzut nici un scenariu. Ceea ce s-a produs la acel moment nu fusese pus în scenariile programelor de continuitate.

Dar, aşa cum îşi amintea Alan Greenspan în 2014 (pe 11.09, la evocarea acelor momente dramatice), experienţa acumulată în şedinţele proiectului Y2K (Joint committee) i-au permis lui Roger Ferguson, vicepreşedintele Fed (care era şi singurul din board prezent în Washington la momentul 9.11) să ia deciziile cele mai nimerite pentru asigurarea sistemului financiar, cum ar fi mesajul clar, cităm: ,,Fed este deschis şi va rămâne deschis ,,until an orderly closing could be achived“! La acel moment, adică la 41 de minute după lovirea celui de-al 2-lea turn, Fed a avut o primă reacţie, pe când preşedintele Bush încă nu urcase în AirForce One.

Alan Greenspan a mai amintit că  74% dintre victimele atacurilor asupra WTC lucrau în sistemul financiar – bancar.

Pe lângă piederile umane, activitatea a fost afectată semnificativ: piaţa bursieră a fost blocată pentru 4 zile, iar tranzacţiile cu bonduri de stat pentru 2 zile.

Companiile a căror activitate a fost afectată au fost relocate în alte organizaţii, unele chiar către firme concurente! Iar cei care aveau sedii de rezervă (backup) au reuşit să treacă cu bine momentul.

Sistemul Fed a conchis ulterior că cea mai importantă lecţie a fost asigurarea securităţii personalului şi criticalitatea acestuia!

De la acel moment, planurile de continuitate au început să aibă la bază scenarii posibile şi – inevitabil – înglobau centrele de rezervă.

Centrele de backup erau şi înainte o componentă de bază a continuităţii cibernetice, pentru protecţia şi reconstituirea datelor. De la momentul 11.09.2001 noua gândire a centrelor de backup a constat în ,,Centre alternative“ – în care să existe deja personal dedicat activităţilor critice, nu doar să fie activate în caz de dezastru, ci să funcţioneze alternativ, ca  sedii principale!


Traian Pometcu:

► şeful Serviciului Securitate Bancară (1999-2005)

► şeful Compartimentului Protecţia Valorilor (2005-2011)

► director, Direcţia Protecţia Valorilor (2011-2021).

 

Victor Beizdadea:

► expert, Serviciul Securitate Bancară (1999-2005); Compart­imentul Protecţia valorilor (2005-2011)

► şeful Serviciului Managementul Situaţiilor de urgenţă şi continuitatea activităţii, Direcţia Protecţia Valorilor (2011-2021).


Din momentul 11 septembrie 2001 am învăţat şi noi la BNR. Serviciul Securitate Bancară a propus imediat conducerii achiziţionarea de porţi de control acces şi aparate de control bagaje cu raze X la sediul central, Consiliul de Administraţie aprobând instalarea lor în regim de urgenţă. De ce doar atunci, se poate pune întrebarea? Pentru că la acel moment s-a schimbat paradigma protecţiei antiteroriste. În afara sediilor cu destinaţie specială, dintre spaţiile publice doar aero­porturile beneficiau de astfel de sisteme de control şi protecţie (după cum s-a constatat la 11 septembrie, nici chiar ele nu erau infailibile) instituţiile publice şi, în cazul nostru băncile centrale, devenind, dintr-o dată, ţinte cu potenţial ridicat!

După 11 septembrie chiar si sistemul federal al Fed a adoptat, în urgenţă, implementarea de sisteme de protecţie şi control acces antitero similare, ele nefiind implementate până la acel moment.

În anul 2011 a fost înfiinţată prima structură specializată şi dedicată continuităţii activităţii în BNR: Serviciul Managementul Situaţiilor de Urgenţă şi Con­tinuitatea Activităţii, din cadrul Direcţiei Protecţia Valorilor. Personalul din cadrul acestui serviciu a început imediat elaborarea şi implementarea primelor documente formale de continuitate, adică a Planului de Continuitate a activităţii şi a Politicii de Continuitate, urmărind standardele de specialitate.

 

Sediile de rezervă

Pe de altă parte, planurile de continuitate post „Y2K“ au trebuit să fie revăzute corespunzător. Dacă, pentru Banca Naţională exista - din 1997 - un prim sediu de backup pus la dispoziţie de Comandamentul Protecţiei Civile (în care un număr restrâns de cadre de conducere îşi puteau continua activitatea, în caz de dezastru major care ar fi afectat accesibilitatea în sediul central), după 2001 s-a impus, cu stringenţă, realizarea unui sediu de backup propriu al băncii centrale.

Toate băncile centrale îşi luau măsuri de asigurare a continuităţii principalelor activităţi, în primul rând pentru sistemele de plăţi şi decontare - identificate ca activităţi critice. La nivelul Sistemului European al Băncilor Centrale au fost emise, din 2006, recomandări – în fapt, ,,cerinţe exprese“. Între acestea, existenţa unui sediu secundar, de REZERVÂ, se impunea ca o prioritate.

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană, Banca Naţională avea să devină parte a acestui sistem şi începea să implementeze cerinţele pe domeniul asigurării Continuităţii.

Procesul de achiziţie, modernizare şi dotare a unui sediu secundar (de rezervă) este unul de durată şi foarte costisitor. Din acest motiv, la acel moment, s-a luat hotărârea ca în perioada următoare să se identifice un spaţiu de birouri, proprietatea BNR, şi acesta să fie modernizat şi dotat corespunzător. Dar, ca să vedem cam cât de mare ar trebui să fie acest sediu, s-a trecut întâi la faza de analiză a activităţilor esenţiale ale depar­tamentelor din cadrul instituţiei. Şi astfel a fost făcută prima identificare a activităţilor critice, acele activităţi care în cazul unei întreruperi, trebuie reluate în cel mai scurt timp. De abia la acel moment s-a putut estima capacitatea viitorului sediu secundar. În anul 2009 a fost inaugurat acest sediu, de unde se putea lucra, în cazul în care sediul principal nu era funcţional sau accesibil. Acest sediu avea aproximativ 100 de posturi de lucru, şi numai câteva direcţii din bancă îşi puteau relua activitatea de aici, printre care: Operaţiuni de Piaţă, Plăţi, Contabilitate. Practic la momentul respectiv s-a utilizat un sediu secundar de tip „Warm“, adică aveam sediul, aveam dotările necesare posturilor de lucru, dar nu exista personal permanent care să lucreze de aici.

Lunar, de atunci au loc exerciţii de verificare şi testare a acestui sediu secundar, în care colegii verifică liniile de comunicaţii, aparatura propriu-zisă şi modul de funcţionare a aplicaţiilor. Specificul acestui sediu este faptul că salariaţii pot ajunge în timp scurt la el, astfel încât activităţile pot fi reluate în maxim două ore, chiar şi în lipsa autovehiculelor. Acest sediu şi-a arătat utilitatea mai ales acum, în perioada pandemiei.

Salariaţii care desfăşoară activităţi critice sunt permanent instruiţi în cadrul seminariilor dedicate Continuităţii activităţii şi participă la exerciţiile organizate de Direcţia Protecţia Valorilor.

În anul 2015, Consiliul de Administraţie al BNR a decis preluarea în cel mai scurt timp a aplica­ţiilor ReGIS şi SaFIR de la S.C. Transfond S.A. Practic, anumite acti­vităţi care au fost iniţial externalizate, odată cu înfiinţarea Transfond în anul 2000, au revenit în sarcina BNR.

Imediat s-a trecut la o analiză foarte amănunţită a sediilor BNR din ţară, unde îşi desfăşoară activitatea agenţiile şi sucursalele BNR. Pentru constituirea acestui nou centru de rezervă se urmărea utilizarea unei clădiri proprietatea BNR, care să ofere un profil global în acord cu obiectivele proiectului şi cerinţele de funcţionare şi securitate care se impun. Dintre aceste cerinţe menţionăm:

► amplasarea într-o zonă geografică cu un profil de risc, în special seismic, diferit de cel al capitalei (unde este amplasat sediului principal);

► spaţiu suficient pentru satisfacerea obiectivelor proiectului şi adecvat activităţlor deservite:

► aproximativ 70m² pentru instalarea data-centerului;

► un spaţiu pentru birouri de cca. 300 m², din care o treime pentru activităţile ReGIS, SaFIR, iar restul pentru relocarea pe viitor a celorlalte activităţi critice

► profil de risc corespunzător al clădirii - pe linie de securitate, alimentare energie electrică, dotare cu utilităţi, servicii IT&C etc.;

► acces rutier cât mai facil din Bucureşti şi existenţa unor rute secundare;

► posibilitatea asigurării resursei umane calificate care să opereze viitorul sediu;

► măsuri de securitate fizică şi protecţie electronică a sediului şi personalului dedicat.

 

A fost un proiect de anvergură, încununat cu succes, astfel încât, începând din martie 2018, operarea tehnică a sistemelor ReGIS şi SaFIR este asigurată de către Banca Naţională a României.

Practic acest sediu secundar este de tip „HOT“, aici fiind permanent salariaţi care îşi desfăşoară activitatea curentă. Noul data-center din cadrul sediului secundar a fost dimensionat astfel încât să asigure spaţiu suficient, atât pentru serverele de backup ale sistemului de plăţi, cât şi pentru alte activităţi, ale altor departamente critice din bancă. Periodic, de la inaugurare, se fac teste de conectare, astfel încât, în cazul nefuncţionării serverelor din sediul principal, activitatea să poată fi continuată, fără întrerupere, de pe serverele din sediul secundar, de către personalul aferent.R

În prezent, Banca Naţională a Românei dispune deci de 2 sedii secundare (de REZERVĂ), adecvate pentru scenarii diferite, ambele operaţionale, fiind în curs proiecte de asigurare suplimentară a relocării personalului şi de asigurare a con­tinuităţii şi pentru alte scenarii care ar putea afecta desfăşurarea activităţilor specifice, prevăzute de lege.

Continuitatea este un domeniu în continuă mişcare şi cea mai mare greşeală ar fi ca, odată elaborate planuri de continuitate, acestea să nu fie testate, revizuite periodic şi actualizate cu ultimele informaţii disponibile la nivel internaţional.

Din acest motiv, experţii Direcţiei Protecţia Valorilor fac parte din grupuri de lucru pe tema securităţii şi continuităţii activităţii, la care participă omologi din 33 bănci centrale, atât europene cât şi de pe tot cuprinsul globului, din Banca Centrală Europeană şi din alte organisme financiar-bancare. Informaţiile obţinute şi experienţa altor instituţii de prestigiu sunt apoi transpuse în documentele noastre interne, care ne ajută să transformăm instituţia noastră într-o bancă centrală rezilientă, în permanenţă preocupată să facă faţă noilor riscuri de securitate şi continuitate.

ZF

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.