Reteaua Corect
Cristian Hostiuc

Deşi public le critică, băncile sunt mai mult dependente de majorările salariale

Deşi public le critică, băncile sunt mai mult dependente de majorările salariale date de guvern şi de sectorul privat decât de creşterea afacerilor companiilor şi a creditării lor

Analiştii bancari sunt cei mai constanţi critici faţă de majărările salariale date de guvern prin creşterea salariului minim şi a salariilor de la stat.

Dar tocmai aceste majorări salariale au fost baza revenirii şi creşterii din nou a sectorului bancar din ultimii ani, pentru că băncile s-au bazat mnai puţin pe creşterea businessului companiilor, acolo unde finanţarea le scapă de sub mână: multinaţionalele se împrumută din afară, iar companiile româneşti, cele mai bune nebancabile în acte, se finanţează pe credite de la furnizori, adică iau marfa cu promisiunea că o vor plăti peste 3 sau 6 luni.

În 2008, când economia duduia şi băncile aveau un profit de 4 miliarde de lei, tot sistemul bancar avea active de 314 miliarde de lei la un PIB de 539 miliarde de lei, adică o pondere de 58%.

În 2018, când băncile au raportat un profit de 6 miliarde de lei, activele bancare au fost de 451 miliarde de lei la un PIB de 944 miliarde de lei, adică o pondere de 47%.

În zece ani activele bancare, deşi au crescut cu 43%, au scăzut ca pondere în PIB de la 58% la 47%.

România are ponderea cea mai scăzută a activelor bancare în PIB, Bulgaria având între 70% şi 80%.

Deşi cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a crescut în zece ani cu 40%, de la 1.082 miliarde de lei la 1.519 miliarde de lei în 2018, soldul creditelor date companiilor a crescut cu numai 20%, de la 98 miliarde de lei la 118 miliarde de lei.

În condiţiile în care băncile mamă şi-au retras o bună parte din finanţările din România, depozitele bancare au acoperit această diferenţă având o creştere de 117% între 2008 şi 2018, adică de la 151 miliarde de ei la 329 miliarde de lei.

Această creştere a depozitelor bancare a venit chiar dacă dobânzile au scăzut dramatic, chiar şi de trei ori.

Creşterea salariului minim, care s-a dublat în ultimii 10 ani, şi a salariului mediu, care a crescut de la 1.300 de lei la 2.700 de lei net la final de 2018 (3.000 de lei net acum) au dus la o creştere spectaculoasă a creditelor ipotecare de la 22 miliarde de lei în 2008 la 73 de miliarde de lei în 2018, adică un plus de 231%.

Bineînţeles că această creştere a creditelor ipotecare a fost susţinută de programul Prima casă şi de scăderea dobânzilor la aceste credite ipotecare, având în vedere ă Robor a coborât de la 8% în 2008 la 3% în 2018, şi chiar 0,7% în 2017 şi prima parte a lui 2018.

Creditele de consum au scăzut de la 84 de miliarde de lei în 2008 la 64 miliarde de lei la final de 2018.

Per total, soldul creditelor private a crescut cu numai 26% în ultimii 10 ani, de la 190 de miliarde de lei la 251 de miliarde de lei, deşi PIB a crecut cu 47%, iar businessul companiilor cu 40%.

Aceste date statistice, văzute în evoluţia lor timp de 10 ani, arată dependenţa băncilor de creşterile salariale date în primul rând de guvern, şi apoi de companii.

Rezultatele băncilor depind de aceste creşteri salariale mai mult decât de creşterea afacerilor companiilor, acolo unde riscul contează cel mai mult.

După cum spunea Sergiu Oprescu, preşedintele bancherilor şi preşedintele executiv al Alpha Bank la ZF Bankers ’19, dacă nu dai un credit unei companii, pierzi dobânda. Dar dacă îl dai şi depvine neperformante pierzi principalul.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, a declarat la reînnoirea mandatului pentru încă cinci ani, că obiectivul lui este pregătirea sa pentru euro şi stabilitatea sistemului. A vorbit mai puţin sau chiar deloc de creşterea sistemului bancar.

Dacă acum, când condiţiile macro sunt aproape cele mai bune - cu lichiditate sufientă în sistem dependentă nu de finanţările externe ci de depozitele bancare interne şi cu dobânzile la lei şi la euro la cele mai scăzute niveluri, cu businessul la maxim istoric - creditarea companiilor creşte cu numai 20% când toţi ceilalţi parametri cresc cu un ritm cel puţin dublu, ce se va întâmpla atunci când condiţiile vor fi adverse?

Băncile ar trebui să fie principalii promotori ai creşterilor salariale din economie, înainte de guvern!

 

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.