Reteaua Corect

De ce lumea se confruntă cu o criză a nisipului

Scris de newsreporter in 25 iulie 2021 la 10:55, in Business. 422 vizualizari Intra in discutie Taguricriza, nisip shortlinkhttp://crct.ro/nyaP

La început de iunie a fost intens comentată știrea care spunea că cei care fură nisip de pe plajele din Sardinia riscă amenzi de 3.000 de euro. Problema cu nisipul care dispare este însă mult mai serioasă și afectează multe regiuni ale lumii. Nisipul pare banal și nelimitat, dar nu este deloc așa. Țările arabe îl aduc uneori din Australia, în unele locuri există adevărate ”mafii ale nisipului” care fac bani grei și în foarte multe zone natura a fost distrusă din cauza exploatărilor intensive. Mai jos puteți citi de ce există o criză mondială a nisipului și de ce nisipul din deșert nu prea este bun în construcții, scrie Hotnews.

Se găsește peste tot, dar tot nu este suficient

Nisipul se găsește peste tot și a însoțit civilizația umană încă de la începuturi, fie că vorbim de construcțiile din Mesopotamia și Egipt de acum 5.000 de ani, până la locurile de joacă din prezent.

Nisipul este un sediment provenit din sfărâmarea blocurilor de granit, gresie sau gnais și care se prezintă sub forma unei acumulări de granule mici, depuse mai ales în straturi, în dune, pe terasele apelor sau în grinduri. Este o rocă neconsolidată, dat fiind că se găsește în fragmente minuscule.

Deși multă lume nu ar crede, există o criză mondială de nisip, iar acest lucru nu se întâmplă de ieri de azi, dar s-a accentuat în ultimii 5 ani.

Exploatările industriale de nisip distrug habitatele animalelor, murdăresc râuri și erodează plajele care deja au de suferit din cauză că se ridică nivelul mării. Când oamenii extrag nisip, malurile râurilor devin instabile și se pot prăbuși, iar poluarea și aciditatea omoară peștii și lasă mai puțină apă pentru oameni și agricultură.

Sursa foto A Isnaini | Dreamstime.com
În 2014, publicația New York Times publica un articol cu titlul ”Why Sand Is Disappearing” în care se explica faptul că 75% dintre plajele naturale din lume sunt în pericol să dispară din cauză că nivelul mării crește, furtunile sunt tot mai dese și eroziunea cauzată de activitățile umane din zona țărmurilor este de neoprit.

Articolul mai explica și faptul că a crescut enorm cererea de nisip și pietriș pentru construcții, astfel că sursele naturale de nisip sunt tot mai puține, mai ales din cauză că pe diverse râuri au fost construite baraje și hidrocentrale și sursele de nisip nu se regenerează, în timp ce exploatarea nisipului cu utilaje mari este tot mai des întâlnită.

Acum, la 7 ani de la acel articol lucrurile nu stau deloc bine.

Exemplul negativ al unui lac din China

Consecințele sunt grave, iar cel mai recent exemplu este dat de Reuters care a publicat acum câteva zile un amplu articol multimedia în care arată cum a fost posibil ca cel mai mare lac cu apă dulce din China să fie ”devorat” de activitățile de extracție a nisipului.

Lacul se numește Poyang și se găsește în provincia estică Jiangxi. De decenii este extras de pe fundul său nisip folosit pentru ciment sau pentru industria sticlei, dar acțiunile oamenilor și planurile de a construi noi porți de ecluză pun lacul în fața unei crize a biodiversității.

În ultimii 20 de ani s-a luat foarte mult nisip de pe fundul acestui lac, barje întregi, iar efectele au fost multiple fiindcă tot mai multă apă s-a scurs în râul Yangtze, astfel că fermierii din jurul lacului au avut mai puțină apă pentru irigații și s-a micșorat și habitatul păsărilor și peștilor. Exploatarea nisipului a dus și la apariția unor diferențe uriașe ale nivelului apei între sezonul de iarnă și cel de vară.

Țărmurile altă dată netede sunt acum accidentate, zimțate și fragmentate, iar de la activitățile de exploatare fundul lacului este plin de cratere. Dragarea și extracția nisipului de pe fundul lacului afectează vegetația și fauna: peștii devin dezorientați de la norii de nisip, plantele sunt dezrădăcinate, zgomotul este teribil și grămezile de nisip rămase sunt obstacole pentru animalele de pe țărm. Extracția a fost interzisă de autorități, dar măsura a venit prea târziu.

O materie primă insuficient apreciată

Nisipul este, după apă, cea mai folosită materie primă de pe Terra, însă importanța lui nu este suficient apreciată. Nisipul este bază în construcții, fie că vorbim de șosele, sticlă, blocuri sau microprocesoare.

Cât nisip se consumă în construcție și industrie este imposibil de știut, dar o estimare ar fi că se consumă anual 40-50 miliarde de tone de nisip, ceea ce ar suficient pentru a construi un zid lung de 40.000 km care să aibă 27 m înălțime și 27 m lățime.

Foto Maksim Safaniuk | Dreamstime.com
Pentru clădirile prin care orașele se extind este nevoie de mult nisip: în India s-a triplat în 20 de ani cantitatea de nisip folosită în construcții, iar alte estimări arată că în ultimii 10 ani China a folosit mai mult nisip decât a folosit SUA în întreg secolul 20. Un sfert dintr importurile mondiale de nisip sunt făcute de China.

Orașul Dubai, celebru pentru clădirile înalte, pentru mall-urile gigantice și pentru insulele artificiale construite, ilustrează perfect criza nisipului, pentru că este înconjurat de deșert, însă a importat nisip chiar și din Australia. La fel a făcut și Arabia Saudită care a adus nisip din Australia pentru industria grea și chiar și din Canada.

Într-un articol cu titlul ”Even desert city Dubai imports its sand. This is why”, BBC explică de ce s-a ajuns aici. Nisipul din deșert nu este bun pentru construcții, astfel că firmele din Dubai au importat nisip chiar și din Australia (spre exemplu în valoare de 456 milioane dolari în 2014). Cerere mare de nisip este și în SUA, nu doar din cauza sectorului construcțiilor, ci și din cel al energiei, fiindcă nisipul este utilizat la fracking (tehnica de fracturare hidraulică de volum mare utilizată mai ales în operațiunile legate de gazele de șist).

Și bogatul stat Singapore a construit în ultimii ani insule artificiale cu nisip importat din Cambodgia, Vietnam, Indonezia și Malaezia, în timp ce în 2011, 20 de milioane de metri cubi de nisip dragați de pe fundul mării au fost folosiți de statul olandez pentru a construi de-a lungul coastei o barieră împotriva eroziunii.

Foto Roman Novitskii, Dreamstime.com
De mult nisip este nevoie și la proiectele de extindere a plajelor peste tot în lume, dar aducerea de nisip nu rezolvă problema decât pentru moment, fiindcă în condițiile în care eroziunea va fi tot mai accentuată, la acele plaje va fi nevoie de tot mai mult nisip în viitor.

Deși în lume sunt multe zone deșertice care, evident, au foarte mult nisip, acel nisip din deșert nu este bun pentru construcții, fiindcă în bătaia vântului, granulele de nisip ce formează dunele devin aproape sferice. Aceste mici granule rotunde au mult mai puțină aderență decât granulele mai zimțate din albiile râurilor, astfel că doar acestea pot face ca betonul să fie rezistent, și nu și granulele din deșert.

Mafia nisipului

Unele state au interzis exploatarea nisipului în zonele sensibile, însă problema este că, dată fiind frenezia din domeniul construcțiilor, este nevoie de tot mai mult nisip, astfel că extracția se face ilegal și în zonele unde ea este interzisă prin lege.

Miza este nisipul de calitate, de înaltă puritate, de care este nevoie pentru a face sticlă, panouri solare sau microprocesoare. Distrugerile aduse mediului au fost mai mari în locurile unde se găsește acest nisip de calitate.

Mafiile nisipurilor (sand mafias, în engleză) operează în țări precum India, Africa de Sud, Mexic, Kenya, Vietnam, Uganda, Sierra Leone, Columbia sau Cambodgia și lanțul este format din companii de construcții, dealeri și afaceriști care mituiec poliție și politicieni pentru a exploata nisipul în zone unde acest lucru este interzis.

Se obțin câștiguri mari, în special fiindcă prețul nisipului a crescut în ultimii ani și nu sunt rare cazurile în care ”mafioții nisipurilor” recurg și la violență.

Un exemplu recent din India arată cum funcționează lucrurile. un baron al nisipului a plătit taxele de școlarizare pentru fiul unui om cu funcție importantă, primind în schimb autorizația de mediu pentru a exploata nisipul într-un loc unde nu ar fi avut voie.

India este locul unde violența legată de exploatarea nisipului este la cote înalte și au fost cazuri în care grupurile criminale au făcut victime când au simțit că cineva stă în calea afacerii. În plus, estimările sunt că în Indua în doi ani au murit cel puțin 200 de oameni din cauza condițiilor grele de muncă și a accidentelor în timp ce extrăgeau nisip. Uneori muncitorii trebuie să se scufunde de peste 100 de ori pe zi pentru a lua nisip din albia râurilor, fără să aibă niciun fel de echipament de protecție. Alte cazuri raportTe în India, dar și în țări africane, țin de forțarea copiilor să muncească în aceste locuri periculoase.

Surse: CNBC, Deutsche Welle, BBC, Times of India, Bloomberg, Reuters

HotNews

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.