Creșterile de prețuri din acest an sunt cele mai mari din ultimii 13 ani

Mai jos, alimentele cu cele mai mari scumpiri din octombrie:

1. Ulei comestibil - 126.29
2. Cartofi - 118.04
3. argarină - 108.68
4. Alte legume şi conserve de legume - 107.04
5. Brânză de oaie (telemea) - 106.92
6. Pâine - 106.84
7. Mălai - 106.57
8. Făină - 106.46
9. Peşte proaspăt - 106.32
10. Produse de franzelărie - 106.27

Alimentele s-au scumpit în medie cu 5,25% (de la 4,2% în septembrie), ducând creșterea indicelui prețurilor de consum la 7,9%, mult peste estimarea medie de 7,05% a sondajului Bloomberg.

• Măsurile privind compensarea creșterii și plafonarea prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru populație prezumate a fi aplicate temporar în cursul acestei ierni imprimă un caracter fluctuant evoluției prognozate a ratei anuale inflației pe orizontul scurt de timp. Modul de includere în calculul IPC a impactului acestora este încă incert. Incertitudini și riscuri continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, precum și din blocaje în lanțurile de producție și aprovizionare, de natură să accelereze inflația pe plan mondial.

După publicarea datelor de azi privind inflația, România ajuns să aibă de departe cele mai negative dobânzi reale din regiunea Europei Centrale și de Est, scriu analiștii BCR într-o notă publicată miercuri și destinată investitorilor.

BNR încearcă să ancoreze prin deciziile sale și așteptările inflaționiste, unul din cele mai importante canale prin care politica monetară influenţează activitatea economică. Ele sunt determinante în procesul de formare a preţurilor la nivelul producătorilor şi comercianţilor.

Alături de particularităţile pieţei muncii, evoluţia productivităţii muncii şi aşteptările privind inflaţia reprezintă reperele fundamentale în formularea revendicărilor salariale. Inflaţia erodează câştigurile salariale nominale şi, prin urmare, salariaţii şi sindicatele au tendinţa de a solicita o compensaţie pentru inflaţia aşteptată, în condiţiile în care negocierile salariale se desfăşoară, de regulă, o dată pe an. În măsura în care dinamica salariilor reale se va situa peste ritmul de creştere a productivităţii muncii, firmele se vor confrunta cu o sporire a costurilor unitare de producţie cu forţa de muncă. În cazul în care nu poate fi suportată prin reducerea marjelor de profitabilitate, creşterea costurilor se va repercuta asupra preţurilor bunurilor de consum, conducând la inflaţie, explică Banca Centrală..

Aşteptările privind inflaţia joacă un rol determinant în mecanismul de transmisie a impulsurilor ratei dobânzii în economia reală. Aceasta se referă la modalitatea prin care raportul dintre economisire şi consum de la nivelul fiecărei familii este influenţat de nivelul ratelor reale ale dobânzilor.

Cu cât sunt mai reduse anticipaţiile inflaţioniste, cu atât este mai ridicat nivelul ratelor reale ale dobânzii oferite de instrumentele de economisire şi, ca urmare, cu atât este mai mare înclinaţia populaţiei spre economisire în dauna consumului în prezent; de asemenea, cu atât va fi mai scump - în termeni reali - un produs de creditare şi cu atât mai mare disponibilitatea populaţiei de a-şi reduce consumul finanţat prin resurse împrumutate.

Scăderea consumului privat şi stimularea economisirii contribuie mai departe la reducerea presiunilor exercitate de cererea agregată asupra ritmului de creştere a preţurilor de consum.