Reteaua Corect
Cristian Hostiuc

Costul imens, în 12 puncte, pe care îl plăteşte România în această criză

Scris de Cristian Hostiuc in 18 Mai 2020 la 11:39, in Business. 622 vizualizari Intra in discutie Taguricoronavirus, cost, criza, economic, economie, românia shortlinkhttp://crct.ro/nw6D

Costul imens, în 12 puncte, pe care îl plăteşte România în această criză COVID-19 şi mai ales pentru cele două luni de situaţie de urgenţă în care Iohannis şi guvernul au închis businessurile şi economia: În loc să vină cu planul de relansare economică, promis de două luni, premierul Orban se luptă cu redeschiderea teraselor

Duminică, 17 mai 2020, după două luni de la declararea stării de urgenţă în urma izbucnirii la nivel mondial a crizei COVID-19: 16.871 de cazuri de infectare cu noul coronavirus; 9.890 de cazuri declarate vindecate şi externate; 1.107 decese.

Spre exemplu, decesul 1.107: femeie, 89 de ani, judeţ Vaslui, dată confirmare 5 mai, dată deces 17 mai, comorbidităţi - cardiopatie hipertensivă, sindrom bronşic post TBC, sechele AVC, aritmie extrasistolică, ateromatoză aortică, hepatită cronică cu virus C, demenţă mixtă.

Focarele principale pentru COVID-19 au fost spitalele (un dezastru din punct de vedere al managementului de triere), centrele de bătrâni şi centrele neuro-psihice.

Nu cred că aţi auzit de focare de infecţie în magazinele de retail, care au funcţionat non-stop cu sute de mii de salariaţi şi milioane de clienţi, sau în sucursalele bancare, care au fost deschise continuu.

Pentru statistică, în 2019 în România s-au înregistrat 259.936 de decese, adică 712 decese pe zi.

Dacă nu ar fi fost luate măsurile de stare de urgenţă - celebrul slogan Staţi acasă, închiderea economiei, măsurile sanitare - probabil că numărul celor infectaţi şi decedaţi ar fi fost mai mare. Dar cu cât?

 

De partea cealaltă, România a intrat într-o criză economică fără precedent, care se traduce prin câteva cifre:

 

1. În două luni de stare de urgenţă, companiile au pierdut deja 30 de miliarde de euro din cifra de afaceri, adică 500 de milioane de euro pe zi. (Cifra de afaceri a celor peste 600.000 de companii din România este de 1 miliard pe zi, adică peste 360 de miliarde de euro pe an, adică peste 1.700 de miliarde de lei.)

Până la finalul anului, companiile vor mai pierde între 30-50 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că pierderea pe tot anul din cifra de afaceri va depăşi 20%, adică între 70-80 de miliarde de euro.

 

2. PIB-ul (valoarea adăugată în economie, din cifra de afaceri se scade costul materiilor) va scădea în acest an cu 4-8%, asta înseamnă cel puţin 100 de miliarde de lei, adică peste 20 de miliarde de euro, la un PIB de 220 de miliarde de euro.

 

3. Veniturile bugetare vor scădea cu 25 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile bugetare vor creşte cu 12 miliarde de lei - aceasta este varianta optimistă prezentată la rectificarea bugetară, în care nimeni nu crede.

 

4. Deficitul bugetar va fi cuprins între 72 de miliarde de lei (varianta optimistă) şi peste 100 de miliarde de lei, o variantă luată în calcul de economiştii mai pesimişti.

 

5. Datoria publică a statului (internă şi externă) va creşte cu cel puţin 50 de miliarde de lei, depăşind 450 de miliarde de lei (în martie, datoria statului a ajuns la 401 miliarde de lei, după ce în decembrie a fost de 375 miliarde de lei).

 

6. Datoria externă a statului (care este inclusă în dtoria publică) va creşte cu cel puţin 10 miliarde de euro, ajungând la 50 de miliarde de euro.

 

7. Exporturile vor scădea cu 6-10 miliarde de euro (în 2019 au fost de 67 miliarde de euro).

 

8. Masa salarială va scădea cu 10-20 de miliarde de euro (România are o masă salarială de 85 de miliarde de euro pe an, reprezentând salarii, taxe, contribuţii sociale).

 

9. Numărul de şomeri va depăşi 1 milion de oameni (deja sunt 350.000 de contracte de muncă încheiate).

 

10. Numărul de firme care vor intra în insolvenţă şi în faliment va fi cuprins între 50.000 şi 100.000 (În criza de acum 10 ani, 120.000 de firme au intrat în insolvenţă sau faliment).

 

11. Numărul de locuri de muncă distruse în economie se va situa între 200.000-300.000.

 

12. Creditele neperformante vor creşte la 30-40 de miliarde de lei (creditarea privată este de 271 miliarde de lei, iar sistemul bancar a intrat în această criză cu o rată a creditelor neperformante de 3,9%; estimările indică după această criză ajungerea la o rată a NPL între 15-20%).

 

Cele două luni în care preşedintele Klaus Iohannis şi guvernul Orban au închis zeci şi sute de mii de businessuri costă economia extrem de mult, dar şi bugetul statului, care face eforturi foarte mari pentru finanţare.

Frica de coronavirus pe care autorităţile au injectat-o în populaţie, în companii şi în toată România are repercusiuni extrem de mari şi lumea începe să se întrebe dacă preţul pe care trebuie să-l plătim din punct de vedere economic a meritat, având în vedere că numărul de decese, de 1.100, este departe de estimările iniţiale cuprinse între 10.000 şi 20.000.

După două luni de stare de urgenţă, am intrat într-o stare de alertă total neclară, în care autorităţile se bat cap în cap din punct de vedere al deciziilor luate (Guvernul versus Parlamentul), iar oamenii, companiile nu ştiu la cine să se raporteze.

Cel mai grav este că guvernul Orban, pe care preşedintele Iohannis l-a numit “guvernul lui”, nu a venit cu un plan cuprinzător de relansare economică la care să se raporteze companiile ca să capete încredere că această criză economică se va termina repede, iar businessurile vor reveni rapid la suprafaţă şi la viaţă.

Şomajul tehnic, prin care guvernul a injectat peste 7-8 miliarde de lei, facilităţile fiscale cuantificate la peste 2 miliarde de lei, rambursarea de TVA de 4 miliarde de lei (sunt banii companiilor, nu ai guvernului), plata concediilor mai repede (sunt banii companiilor, nu ai guvernului) au reprezentat un suport punctual pentru economie şi pentru companii.

Programul IMMInvest nu a produs niciun efect, deci nu poate fi cuantificat, şi oricum, statul pune la bătaie garanţii, nu injecţii de lichiditate, acestea trebuind să fie asigurate de către bănci.

În timp ce toată economia aşteaptă celebrul plan de relansare, promis de două luni de zile de către preşedintele Iohannis şi guvern, premierul Orban se luptă cu redeschiderea teraselor şi formatul de vânzare take away.

Nu din redeschiderea teraselor şi vânzarea la geam va veni relansarea economică.

Totuşi, în final, cu toţii ne întrebăm dacă preţul închiderii businessurilor şi a economiei de frica infectării cu COVID-19 a meritat şi merită, având în vedere că această epidemie nu se va sfârşi atât de uşor, iar cele mai sigure măsuri de protecţie, în aşteptarea unui vaccin, sunt legate de spălatul pe mâini şi o distanţare socială de 1,5-2 metri.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.