Ce strategie au avut băncile centrale europene privind rezervele lor de aur

Referindu-se la proiectul de lege depus de PSD care vizează modificarea şi completarea Legii nr. 312/2004 privind statutul BNR, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al instituţiei, a comentat pentru ZF că este nevoie de avizul Băncii Centrale Europene pentru orice modificare a statutului BNR. Iar în privinţa sumei anuale cheltuite cu custodia aurului, Suciu a menţionat că a fost în ultimii ani de circa 300.000 de lei, nu de euro.

Astfel de măsuri a luat recent Ungaria, iar anterior Germania şi Olanda. De asemenea, la banca centrală maghiară şi la cea a Poloniei se observă tendinţa de majorare a rezervelor de aur.

În primăvara anului trecut, guvernul de la Budapesta a anunţat aducerea în ţară a 3 tone de aur de la Londra. Banca centrală maghiară a explicat atunci că repatrierea metalului preţios, în valoare de 130 de milioane de dolari, va „întări încrederea pieţelor în Ungaria”. Aurul reprezenta la acea vreme aproximativ 0,5% din rezervele naţionale ale Ungariei. Măsuri pentru repatriere au luat şi Germania şi Olanda. Tot atunci, directorul executiv al băncii centrale maghiare Palotai Daniel, a spus că instituţia sa a decis să se adapteze la tendinţele internaţionale atunci când a hotărât să aducă acasă rezerva de aur a ţării. Aurul este considerat a fi un activ capabil să menţină încrederea în contextul unor condiţii de piaţă extreme sau al unor tensiuni geopolitice, potrivit oficialului ungar.