Reteaua Corect
Cristian Hostiuc

BNR era pregătită să discute o scădere a dobânzii de referinţă de la 1,5%

Scris de Cristian Hostiuc in 18 ianuarie 2021 la 11:03, in Business. 360 vizualizari Intra in discutie Tagurianre, BNR, dobanda de referinta, Robor, scadere shortlinkhttp://crct.ro/nxfP

Dacă ANRE şi Ministerul Energiei nu ar fi generat criza de pe piaţa energiei, unde 6 milioane de consumatori sunt lăsaţi să plătească preţuri mai mari cu 26%, ceea ce aruncă în aer inflaţia, BNR era pregătită să discute o scădere a dobânzii de referinţă de la 1,5% chiar la 1%, ceea ce ar fi dus la scăderea ROBOR-ului cu peste 30%.

Spre surprinderea analiştilor, care se aşteptau la o reducere, dar nu chiar acum, BNR a decis vineri seara scăderea dobânzii de referinţă de la 1,5% la 1,25%, cel mai redus nivel din istorie.

În acelaşi timp BNR a scăzut şi dobânda pe care o plăteşte la depozitele atrase de la bănci, de la 1% la 0,75% şi, cel mai important lucru, a scăzut şi dobânda lombard de la 2% la 1,75%, astfel că băncile nu ar avea sens să plătească dobânzi mai mari de 1,75% altor bănci pentru că pot lua bani de la BNR. Că mai sunt şi excepţii, asta ţine de politica fiecărei bănci.

Datorită creşterii lichidităţii şi a îmbunătăţirii percepţiei investitorilor faţă de România, pe piaţa interbancară indicele ROBOR la 3 luni, folosit ca referinţă în contractele de împrumut, a scăzut de la începutul anului de la 2,04% la 1,77 – 1,78% pe an, ceea ce înseamnă o scădere relativă de 13%.

La o rată de 1200 de lei pe lună, unde 1000 de lei este principalul iar 200 de lei este dobânda, o reducere a ROBOR-ului cu 13-15% înseamnă o reducere a dobânzii cu 25 de lei pe lună, ceea ce înseamnă 300 de lei într-un an. Aceşti bani îi „primeşti” nu îi dai. Pentru un credit de 30 de ani o reducere a dobânzii cu 25 de lei pe lună înseamnă o reducere cu 1800 de euro a facturii de plată la bancă.

Pentru că decizia BNR a venit vineri seara, luni, 18 ianuarie, la deschiderea pieţei interbancare, vom vedea care este reacţia băncilor şi a investitorilor la decizia luată de Isărescu. Dar mai ales la licitaţiile pentru vânzarea titlurilor de stat, acolo unde Ministerul de Finanţe trebuie să facă rost de bani aproape în fiecare zi.

Această scădere a dobânzii se va transmite treptat în economie şi se va vedea în ratele lunare de plată, aşa cum s-a văzut şi în primăvara lui 2020 când ROBOR-ul a scăzut de la 2,6% la sub 2%, după ce BNR a redus dobânda de referinţă de la 2,5% la 2% şi apoi la 1,75% plus încă un pas la 1,5%.

BNR a redus dobânda de referinţă acum, în ianuarie, şi nu în primăvară, cum se aşteptau analiştii, pentru că se simte confortabil cu scăderea inflaţiei (în 2020 inflaţia a scăzut la 2,06% faţă de 4,04% în 2019) dar şi cu stabilitatea cursului valutar, unde presiunile pe curs s-au temperat în ciuda crizei economice.

La acest lucru se adaugă şi decizia premierului Florin Cîţu de a îngheţa salariile bugetarilor, ceea ce reduce puţin presiunea pe finanţele publice şi pe necesarul de finanţare al deficitului bugetar.

Decizia de a îngheţa salariile bugetarilor, dar şi stoparea creşterii pensiilor cu 40% a îmbunătăţit percepţia pieţelor externe faţă de România şi a dat un respiro guvernului în discuţiile cu agenţiile de rating.

BNR a redus dobânda acum pentru a susţine revenirea economică după căderea din 2020, dar mai ales pentru a uşura factura de plată pentru persoanele fizice şi companii atunci când acestea va trebui să-şi reia plăţile ratelor la bancă sau când vor expira facilităţile fiscale date de guvern şi va trebui plătite toate taxele şi impozitele.

Peste 564.000 de persoane fizice şi companii şi-au amânat plata ratelor la bancă, suma în discuţie fiind de 41,8 mld. lei, adică 14,7% din totalul finanţărilor bancare.

De partea cealaltă, amânarea plăţilor taxelor şi impozitelor la stat înseamnă aproximativ 30 mld. lei, bani care trebuie plătiţi de către companii sau persoane fizice cândva.

BNR a redus vineri dobânda de la 1,5% la 1,25%, dar pe masă era şi o proiecţie pentru o reducere a dobânzii de referinţă chiar la 1%, poate nu chiar acum, dar imediat după.

Totul poate intra în stand-by din cauza crizei intervenite pe piaţa de energie, acolo unde liberalizarea pieţei a fost gestionată prost de către ANRE – Autoritatea de Reglementare şi Ministerul Energiei, care s-a trezit prea târziu, când deja avea această bombă pe masă.

Nu liberalizarea este problema ci modul cum 6 milioane de consumatori sunt aruncaţi, voit sau nevoit, pe o piaţă universală unde preţurile sunt mai mari cu aproape 30%.

Dacă un consumator nu-şi alege un furnizor, el este trecut automat pe piaţa universală.

Pur şi simplu ANRE îi lasă pe aceşti consumatori să umble de nebuni să-şi caute furnizori ca să nu plătească creşterile de preţ.

Dincolo de faptul că aceşti consumatori plătesc mai mult, deşi au opţiunea de a-şi găsi un alt furnizor la preţuri mai mici, dar nu caută din motive birocratice – trebuie să te plimbi cu dosarul şi cu actele de casă de la unul la altul – această creştere de preţuri se duce automat în inflaţie.

BNR semnalează această problemă în comunicatul oficial de vineri prin care a anunţat reducerea dobânzii de referinţă şi a dat explicaţii.

„Importante sunt şi incertitudinile asociate liberalizării începând cu 1 ianuarie 2021 a pieţei energiei electrice pentru consumatorii casnici, cu potenţiale implicaţii pronunţate asupra dinamicii IPC – indicele preţurilor de consum”, spune BNR.

Nici Banca Naţională nu ştie cum să includă acesta liberalizare a pieţei în prognoza privind evoluţia inflaţiei din acest an, ceea ce ar putea să aibă un impact pe piaţa monetară cu implicaţii în oprirea trendului de reducere a dobânzilor.

Nici anunţul ministrului energiei, care a spus că marile firme de utilităţi ar putea acorda discount-uri consumatorilor casnici, care să compenseze creşterea preţurilor, nu ajută prea mult inflaţia, având în vedere că preţurile urmărite la energie sunt cele de bază, nu discount-urile.

Până când nu se vor clarifica problemele intervenite pe piaţa de energie ca să vadă care este impactul în inflaţie, BNR nu ar mai discuta reducerea dobânzii de referinţă cu încă un pas.

O scădere a dobânzii de referinţă de la 1,5% la 1%, ar fi dus ROBOR-ul sub 1,5%, poate chiar mai jos dacă Ministerul Finanţelor începe procesul de reducere a deficitului bugetar, ceea ce ar fi însemnat o scădere a dobânzilor la lei cu 30% în acest an.

În condiţiile în care 69,3%din creditele acordate în România sunt acum în lei, cel mai ridicat nivel din 1996 încoace, impactul ar fi fost mare pentru toată economia şi ar fi contribuit la o revenire mai rapidă a businessurilor şi la scăderea facturii de plată pentru creditele luate de la bancă. Dar aşa, ANRE şi Ministerul Energiei, care încearcă abia acum să vadă ce poate să facă, amână reducerea dobânzilor cu încă un pas, cel puţin pe termen scurt.

În loc ca persoanele fizice şi companiile să plătească mai puţin, plătesc mai mult, şi nu din cauza băncilor, iar în joc sunt cel puţin 3 mld. lei pe an.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.