Reteaua Corect
Cristian Hostiuc

2018 este cel mai bun an economic şi de business din istoria României

Scris de Cristian Hostiuc in 04 ianuarie 2019 la 12:58, in Business. 912 vizualizari Intra in discutie Taguri2018, business, economic, istorie, nemultumire, revolta, românia shortlinkhttp://crct.ro/ntP7

2018 este cel mai bun an economic şi de business din istoria României, cu cele mai mari salarii şi cu cea mai mare criză de forţă de muncă, dar care se termină într-o revoltă şi nemulţumire generală

Statistic, 2018 este cel mai bun an economic şi de business pentru România, cel puţin din perspectiva indicatorilor macro mari, PIB, încasări bugetare, cifra de afaceri a tuturor companiilor, exporturi, şi nu în ultimul rând tranzacţii pentru antreprenorii români, 20 dintre ei reuşind să încaseze din vânzarea companiilor 1 miliard de euro. Sunt şi antreprenori care au început să-şi pună la bătaie cash-ul strâns în conturi, fraţii Pavăl, proprietarii celei mai mari companii antreprenoriale româneşti, Dedeman, cheltuind aproape 300 de milioane de euro pentru achiziţia unor clădiri de birouri şi a unor pachete de acţiuni din Alro Slatina, cel mai mare producător de aluminiu din Sud-Estul Europei.

PIB-ul României se îndreaptă spre 200 de miliarde de euro în 2018, cifra de afaceri a tutor companiilor va atinge cel puţin 320 de miliarde de euro (305 miliarde de euro a fost în 2017, cel mai bun an de după 2008, când ajungese la 296 de miliarde de euro), exporturile văd borna de 70 de miliarde de euro, de zece ori mai mult decât la începutul anilor 2000, iar exportul de servicii, transport şi IT va atinge cel puţin 22 de miliarde de euro.

Salariul mediu va ajunge în acest an la 2.900 de lei net, adică 600 de euro, Bucureştiul având o medie de 3.500 de lei, adică 750 de euro (Andrei Caramitru, fost la McKinsey, cea mai cunoscută firmă de consultanţă din lume, spune că la productivitatea obţinută în Bucureşti salariulk mediu ar trebui să fie undeva la 1.500 de euro net), iar la polul opus Suceava, având 2.050 de lei net.

Toate judeţele au depăşit un salariu mediu de 2.000 de lei net, aproape dublu faţă de salariul minim pe economie.

Cei din IT au un salariu net de 6.400 de lei (1.400 de euro), în timp ce cei care lucrează în restaurante şi hoteluri au în acte 1.600 de lei (350 de euro).

Salariile cresc, numărul de salariaţi depăşind 4,9 milioane, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, dar toate companiile reclamă cea mai mare criză acută de forţă de muncă.

Dacă ar avea de unde, mcompaniile ar putea să angajeze încă cel puţin 500.000 de oameni, bineînţeles pe poziţii de low-cost, cu un nivel salarial în jurul salariului minim, de aproape 1.200 de lei net pe lună.

Pentru aceşti bani, nu mulţi sunt cei care vor să se dea jos din pat în România, preferând să meargă să lucreze în Vest (Spania tocmai a majorat salariul minim la 900 de euro). Mai mult decât atât, există un anumit nivel pentru care salariaţii din România nu vor să facă mai mult.

Proprietarul unui hotel de lux din Timişoara îmi spunea că are colaboratori care preferă să vină să lucreze în week-end, la nunţi şi botezuri , unde câştigă cel puţin 1.000 de lei pentru un week-end, decât să vină să lucreze în timpul săptămânii. Aşa a ajuns proprietarul acestui hotel să angajeze filipinezi.

Chiar dacă a atins un maxim istoric de 4,6695 lei pentru un euro, cursul de schimb a fost extrem de stabil în 2018, deşi România înregistrează un deficit comercial foarte mare (12 miliarde de euro la 10 luni), un deficit bugetar scos prin artificii, o tensiune în economie care se instalează în toate birourile şi un necesar din ce în ce mai mare de finanţare pentru guvern.

Mai mult decât atât, creşterea inflaţiei ar fi reclamat o creştere a cursului mai mare, mai ales că în ultimii şapte ani cursul nu a crescut cu mai mult de 5%, în timp ce inflaţia a atins 15%.

La polul opus, în 2018 economia s-a confruntat pentru prima dată cu o scădere faţă de prognoze destul de abruptă.

Dacă anul 2018 a început cu o ţintă de peste 5% de creştere economică - un nivel destul de ambiţios chiar dacă în 2017 creşterea economică a fost de 7% -, revizuită după numai două luni la 6% de către Comisa de Prognoză, finalul de an aduce o creştere de 4%.

Industria, care a crescut cu 8% în 2017, şi-a înjumătăţit ritmul de creştere, iar încetinirea creşterii economice din Europa, principala piaţă de export pentru România, începe să se vadă.

Când credeam că inflaţia este ţinută sub control, anul 2018 a adus un puseu de 5,4%, faţă de -1% în urmă cu un an.

Creşterea inflaţiei - aşteptată, dar nu la acest nivel - a pus BNR în situaţia să majoreze dobânda de referinţă de trei ori în încercarea de a ţine inflaţia sub control şi a o aduce la 3,5%.

Creşterea bruscă a dobânzilor operată de BNR l-a determinat pe Liviu Dragnea, autoritarul lider al PSD, partidu de guvernământ, să-l cheme la explicaţii pe Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Şi pentru că Isărescu nu s-a grăbit să dea explicaţii, Liviu Dragnea a retras parlamentarii PSD de la audierea conducerea BNR, arătându-i guvernatorului că vremurile în care BNR şi conducerea erau de neatins, s-au sfârşit.

În 2019 se termină mandatul actualei conduceri a BNR, iar Dragnea vrea să arate la cine este puterea şi noile nominalizări.

Creşterea inflaţiei a dus imediat la creşterea dobânzilor pe piaţa interbancară şi implicit a indicatorului de referinţă Robor, cel care este folosit în contractele de credit. De la 0,6% în 2017, Robor a ajuns la aproape 3,5% în 2018, un nivel puţinb aşteptat.

Creşterea dobânzilor la lei s-a reflectat imediat începând cu toamna lui 2017 şi pe parcursul anului 2018, în încetzinirea vânzărilor de apartamente.

Mulţi şi-au amintit că în perioada de boom 2006-2008, când creditele ipotecare se dădeau în euro, nicio bancă nu le făcea o simulare cum ar rezista la o creştere a cursului de 30%, care s-a şi întâmplat. Aşa că lumea a devenit mai precaută.

Chiar şi în Cluj, unde în ultimii doi ani de zile preţul apartamentelor pe metrul pătrat ajunseseră să fie mai mari decât în Bucureşti (în Cluj salariul mediu este de 3.100 de lei, cu 10% mai redus decât în Bucureşti), vânzările de apartamente au încetinit. Spre deosebire de Bucureşti, unde două treimi din vânzări se fac pe credit bancar, în Cluj două treimi din tranzacţii se fac pe cash. Deci creşterea dobânzilor la lei nu are aceeaşi importanţă.

Pentru bănci creşterea dobânzilor la lei a fost o mană cerească, iar acest lucru s-a văzut în rezultatele financiare, profitul întregului sistem bancar ajungând la 5,7 miliarde de lei la 9 luni din 2018, cel mai ridicat nivel ever. Primele bănci din sistem au raportat un profit de 4,2 miliarde de lei.

Creşterea Robor a pus Ministerul Finanţelor în poziţia de a plăti mult mai mult pentru împrumuturile luate pentru refinanţarea datoriei publice şi angajarea alteia noi.

La titlurile de stat pe 10 ani, Ministerul Finanţelor a ajuns să plătească 5%, dublu faţă de acum un an, iar la o datorie la o treime din PIB, orice creştere a dobânzilor se vede.

Bursa de la Bucureşti, cea care anticipează cu 6-9 luni înainte ce se va întâmpla în economie, a avut un maxim de 10 ani  în aprilie, după care a început să scadă, ajungând să închidă anul cu aproape 20% mai puţin de la acel maxim.

Deşi companiile de pe bursă oferă cele mai generoase dividende din lume, la care se adaugă şi decizia guvernului de a da liber şi la plata semestrială a dividendelor, acest lucru nu a fost suficient pentru a opri scăderea. Probabil că Bursa a anticipat încă din aprilie ce va fi la finalul anului 2018.

Deşi statistic România a avut în 2018 cel mai bun an din perspectiva indicatorilor macro mari, guvernarea PSD şi guvernul PSD/ALDE au reuşit să enerveze mult mai multă lume decât pe cei care protestează pe Facebook împotriva graţierii şi amnistiei, începând cu a liderului PSD, Liviu Dragnea.

Ca să plătească promisiunile de creşteri salariale la bugetari (1,2 milioane de angajaţi) şi de pensii (5,2 milioane), guvernul PSD a continuat să taie din investiţii, ceea ce a însemnat că nu a fost de lucru pentru businessul local, de unde se hrănesc în special companiile româneşti.

Pe lângă multinaţionale şi bănci, inamicii tradiţionali ai PSD, nemulţumirea se extinde şi la alte categorii, fie de companii, fie de oameni.

Percepţia şi realitatea că infrastructura rutieră, feroviară, educaţională, de sănătate şi administrativă se deteriorează, îi determină  în continuare pe mulţi români să fugă din ţară, România ajungând pe locul doi în lume ca exod al populaţiei după Siria, unde este război.  

Exodul medicilor s-a mai oprit prin creşterea salariilor dar, după cum spune un medic din Cluj (Marcel Tanţău, proprietarul centrului medical de gastroenterologie, hepatologie şi endoscopie digestivă din Cluj) noile generaţii vor să lucreze în spitale noi, moderne, şi să aibă proiecte, să vadă că ceea ce fac are un sens şi că nu pedalează în gol.

Proiecte din promisiunile PSD sunt fără număr, dar în realitate nu s-a pus nicio piatră la vreun spital sau vreo şcoală nouă.

Pe lângă ţara autostrăzilor, a spitalelor, a şcolilor pe hârtie, am ajuns şi ţara fondurilor suverane de nu le mai ştie nimeni numărul şi ce fac ele, proiecte unde miliardele de euro zburdă în voie.

Nimeni nu ştie ce se va întâmpla cu aceşti bani, unde vor fi folosiţi, cum va funcţiona fondul suveran, singura certitudine fiind că cei care se vor ocupa de acest proiect vor ajunge la puşcărie, dacă ar fi să îl cităm pe fostul premier Victor Ponta.

Pe lângă Fondul Suveran, mai este şi celebra bancă de dezvoltare a Românei, despre care Liviu Dragnea ar putea să vorbească ore întregi, ce face, ce va face şi cum va contribui la dezvoltarea României, dar unde singura certitudine este că există un studiu de fezabilitate făcut de firma de consultanţă PwC Polonia.

Consumul care a fost principalul motor de creştere al economiei în ultimii cinci ani nu mai creşte cu doupă cifre ci numai cu una, iar acest lucru începe să se vadă. Inflaţia, creşterea dobânzilor, tensiunile care apar la televizor seară de seară, amintirile din criză, nu tocmai favorabile încep să se vadă şi să se simtă.

Pentu că PSD a promis mai mult decât are bani să plătească, finalul de an a adus un pachet de măsuri fiscal-bugetare pentru 2019 care trebuie să ia de la bogaţi – bănci, companii din energie, telecom, firmele de pariuri, pilonul II - şi să dea la ceilalţi.

Taxa pe lăcomia bancherilor a provocat un tsunami în birourile băncilor şi acţionarilor lor, având în vedere cât ar fi de plată. Taxa pe lăcomie, fortmulare pe care guvernul a scos-o din documentul oficial publicat în Monitorul Oficial, a provocat pierderi considerabile pe bursă Băncii Transilvania, BRD şi grupurilor Erste şi Raiffeisen la Viena, care deţin în România BCR, numărul 1 pe piaţă, şi Raiffeisen.

Faţă de prima variantă, taxa pe activele financiare (vom vedea ce înseamnă acest lucru) publicată în Monitorul Oficial, este mai blândă, cota de taxă reducându-se la jumătate.

Ministrul finanţelor Eugen Teodorovici vrea ca prin această taxă pe activele băncilor să împuşte doi iepuri dintr-o dată, să ţină Robor în frâu şi chiar să-l scadă şi să obţină la buget între 3 şi 4 miliarde de lei.

Pilonul II de pensii (3,75% din salariul brut al fiecărui salariat intră automat în acest fond), cel care ar acoperi cu 4,5-5 miliarde de lei deficitul de la bugetul public de pensii şi ar rezolva jumătate din gaura la bugetul mare, a fost tras pe o linie moartă.

Era prea frumos ca să se strângă atât de mulţi bani în Pilonul II (11 miliarde de euro active adunate până în prezent şi încasări anuale de 1 miliarde de euro) şi să rămână în administrarea unora care mai critică constant guvernele şi guvernarea PSD.

Cu banii din Pilonul II sau cu omorârea acestui sistem se pot rezolva multe lucruri.

Companiile româneşti sunt nemulţumite de faptul că guvernul a strâns punga la investiţii, dar şi de creşterea salariului minim cu încă 100 de lei. Sindicatele reclamă legea salarizării unice, iar pensionarii, care se aşteptau la o nouă creştere de la 1 ianuarie, trebuie să mai aştepte - şi să fie în viaţă -  la 1 septembrie 2019, pentru a-şi vedea pensiile mărite.

Achiziţia de armament, una dintre cele mai mari afaceri care se discută acum, provoacă nemulţumiri pe toată linia.

Guvernul PSD de-abia aşteaptă să înarmeze România de război (am aflat că avem nevoie şi de submarine) cu 8-10 miliarde de euro, bani pe care se bat americanii, nemţii, francezii, israelienii, britanicii şi cine or mai fi.

Cele 8-10 miliarde de euro pe care România vrea să le cheltuie sunt bune pentru orice companie, aşa că lobby-ul a atins cote maxime.

În tot acest peisaj macro, la nivel micro companiile, antreprenorii şi investitorii îşi duc viaţa de zi cu zi.

 

Ce mi-a atras atenţia în 2018?

1. Fraţii Pavăl, de la Dedeman, au strâns “la ciorap” un miliard de euro, bani pe care încep să-i plaseze în alte sectoare. Aşa au cumpărat birourile The Bridge pentru 150-170 de milioane de euro şi 23% din Alro Slatina, cel mai mare producător de aluminiu din Europa de Sud-Est, pentru 105 milioane de euro.

Investiţii în aluminiu: fraţii Pavăl cumpără 23% din Alro Slatina pentru 495 de milioane de lei

2. 20 de antreprenori români şi-au vândut companiile cu 1 miliard de euro, o sumă deloc de neglijat: Constantin Duluţe a vândut Agricost, cea mai mare fermă agricolă din România, pentru 200 de milioane de euro unui grup arab. Vasile Armenean are aproape 100 de milioane de euro din vânzarea Betty Ice, iar Ovidiu Buluc a luat la fel, peste 100 de milioane de euro, din Farmexim.

România, o ţară extraordinară: Antreprenorii români au încasat peste 1 mld. euro în 2018 din vânzarea propriilor companii

3.UiPath, cel mai necunoscut start-up românesc, a ajuns să valoreze 3 miliarde de dolari, de trei ori mai mult într-un singur an. Este reală această evaluare? UiPath a strâns de la investitori peste 500 de milioane de dolari, jumătate din bani la ultima evaluare a companiei, de 3 miliarde de dolari.

UiPath scrie istorie pe piaţa roboţilor software: primul unicorn din IT din România a fost evaluat la 3 miliarde de dolari după o finanţare record de 225 mil. $ de la giganţii Sequoia Capital şi CapitalG (Google)

4. Ştefan Vuza a reuşit după 10 ani să cumpere Oltchim Râmnicu-Vâlcea, de fapt o bună parte din active, reuşind să strângă şi să pună păe masă 160 de milioane de euro. Antreprenorul român, care deţine Chimcomplex Borzeşti, vrea să facă Compania Română de Chimie, un grup de 1 miliard de euro.

Ştefan Vuza a obţinut finanţarea pentru preluarea Oltchim de la Credit Suisse şi grupul rusesc VTB Bank

5. Eximbank este la un pas să cumpere Banca Românească, fiind prima achiziţie a unei bănci private de către o bancă de stat. Sper ca taxa pe lăcomie (pe activele bancare) să nu deraieze tranzacţia.

Vânzarea Băncii Româneşti: Eximbank şi fondul de investiţii J.C. Flowers au depus ofertele financiare finale, Intesa a renunţat

6. Mihai Haraga de la Semtop, un antreprenor din Iaşi care a lucrat aproape 20 de ani la grupul american Monsanto, a făcut la Bivolărie, cea mai săracă comună din Iaşi, cea mai modernă şi mai tehnologizată fabrică de seminţe din Europa.

7. Vânzarea unei companii nescunoscute din IT, Froala, înfiinţată în 2014 de către Ştefan şi Diana Neculai, pentru câteva milioane de dolari, arată că există potenţial în IT-ul românesc nu numai pentru prestatori de servicii, ci şi pentru produse proprii. Cei doi au dezvoltat un editor de text pentru aplicaţii web care a devenit lider la nivel global pe acest segment de piaţă.

2018 se termină într-o nemulţumire generală, ceea ce anunţă pentru 2019 un an destul de zbuciumat, mai ales că sunt alegeri europarlamentare şi prezidenţiale. Guvernul PSD va încerca să facă rost de bani din toate părţile şi cu orice preţ pentru a-şi putea plăti promisiunile şi a rămâne la putere.

Ce va fi în 2019? Vom vedea la începutul lui ianuarie. 

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.