Reteaua Corect
Tesu Solomovici

Theodor Herzl fondatorul „Statului iudeu”, la „Gaudeamus”

Scris de Tesu Solomovici in 24 octombrie 2018 la 11:05, in Arts. 530 vizualizari Intra in discutie Taguricarte, fondator, stat iudeu, Theodor Herzl shortlinkhttp://crct.ro/ntuk

Herzlia, cladit pe malul Mării Mediteraniene, este unul din cele mai frumoase orase ale Israelului modern. Numele localitatii nu-i pomenit in Biblie, pentru simplul motiv ca nici nu a existat in antichitatea iudaica. A aparut pe harta Tarii Sfinte abia in secolul XIX, din vointa evreilor doritori sa-l imortalizeze pe profetul care a avut viziunea reconstruirii Statului Iudeu: Theodor Herzl. Un evreu ungur, Patai Jozsef, care l-a cunoscut pe Herzl in ultimii ani de viata ai liderului evreu, a scris aceasta frumoasa biografie. A tradus-o din maghiara doamna Veronica Bârlădeanu, si ma bucura posibilitatea de a o pune la dispozitia cititorilor romani. Theodor Herzl a fost o personalitate uriasa care merita cunoscută de evrei si romani, deopotriva. Evreimea îi datoreaza enorm, ca si Statul Israel de astazi. Sa vedem de ce.

Theodor Herzl s-a nascut la 2 mai 1860, la Budapesta, intr-o familie evreiasca bogata. Din adolescenta, Herzl si-a manifestat inclinatia spre literatura si jurnalistica, dar gloria planetara i-a conferit-o scrierea intitulata „Der Judenstaat” (Statul evreu). A avut succes și cu piesele sale, care s-au jucat pe marile scene vieneze, berlineze, engleze si pariziene, iar   articolele sale erau citite și starneau un uriaș interes, dar a renuntat deliberat la avocatura si la gloria literara pentru a se dedica „problemei evreiesti” si „Miscarii sioniste”. Considerat fondatorul Organizatiei Sioniste Mondiale, „Parintele sionismului politic”. „Creatorul Statului Iudeu”, Theodor Herzl a intrat în istoria poporului evreu ca o figura legendara, egal marilor Profeti biblici.

         Parintii, Iacov si Jeanette Herzl, merg de sarbatori la Sinagoga, dar nu sunt religiosi fanatici. Ca atare, il va creste pe Herzl in spiritul iudaismului, dandu-le o educatie liberala, intr-o atmosfera de asimilare luminata, caracteristica evreimii germano-maghiare din aceea vreme. În 1899 se căsătorește cu Julia Naschauer, cu care va avea trei copii, Pauline, Hans și Margareth-Trude. (Toți cei trei copii  ai lui Herzl au un destin catastrofal. Fata, dependentă de stupefiante moare după o super-doză, băieții nu-și găsesc locul în lume și se sinucid).

            Nu e preocupat in mod deosebit de viata evreiasca, dar inca de pe atunci observa ca nu convertirea la crestinism si nici socialismul nu pot oferi soluții viabile problemei evreiești. În 1894 scrie piesa „Das Ghetto”, denumită mai târziu „Das neue Ghetto” (Noul Ghettou). Personajul principal al piesei ajunge la concluzia ca singura solutie a rezolvarii situatiei sale de evreu este sa plece in Palestina. „Procesul Dreyfus” la care asista îi da mult de gandit. Capitanul francez evreu acuzat de tradare, degradat si condamnat nu e o doar tragedia personala a unui om nevinovat. Herzl vede mai departe. Fara indoiala ca e influentat de valul de antisemitism care zguduie Franta. Manifestarile strazii impotriva „tradatorului Dreyfuss” se transformau adesea in manifestari anti-evreiesti, si aceasta ura generala antisemita il indreapta pe Herzl spre o directie noua. Herzl se convinge ca adevarata problema a evreilor este generata de antisemitism, „boala incurabilă”. Singura solutie? Emigrarea si infiintarea unui Camin national evreiesc. Năzuinta multimilenara a evreilor Diasporei de a reveni in tara stramoseasca, pomenita in rugaciuni in toate sinagogile din lume, devine datorita muncii titanice a lui Herzl, un proiect politic realizabil.

             E momentul  elaborarii lucrarii „Der Judenstaat, Versuch einer modernen Losung der judischen Frage” (Statul evreu, cautarea unei solutii moderne in problema evreiasca), publicata in februarie 1896, lucrare care reia si dezvoltă ideile formulate de Herzl cu un an inainte, in 1895, in asa-numitul „Discurs catre familia Rotschild”. Lucrarea a avut un succes fulminant, devenind un soi de „Biblie a Miscarii Sioniste”, si-l consacră pe autor in fruntea Miscarii Sioniste mondiale. Primul Congres Sionist din 1897, de la Basel, organizat de Theodor Herzl, confirma acest nou statut. De fapt, din momentul aparitiei lucrarii „Statul evreu” incepe edificarea Statului Israel a carui Independenta va fi proclamata la 14 mai 1948.

           Biografia lui Patai ne ajuta să vedem cum a reușit Herzl acest lucru extraordinar. A depus o munca titanică ca sa ajungă la marii conducători din lume, la oamenii de care depindea reusita miscării sioniste, pe unii sa-i si convingă. Herzl a dovedit interes pentru lumea evreimii-române. A corespondat cu liderii sionisti din Romania. Fruntasii sionismului romanesc Samuel Pineles si Karpel Lippe au fost alesi de Herzl sa-i fie alături, ca vicepreședinți ai Congresului Sionist Mondial de la Basel. Ca intr-un film-suspans defileaza parada de impărati, regi, duci, printi, magnati, generali, spioni, bancheri, politicieni crestini si evrei, prieteni si dusmani. Cu fiecare Herzl se intâlneste, duce tratative, inregistreaza victorii dar si multe dezamăgiri, e mereu tradat, si mereu o ia de la inceput, un soi de perpetuum mobile al unei batalii a cărei victorii finale el nu va ajunge s-o sarbatoreasca. Aidoma Profetului Moise care ajungand la hotarele Tarii Fagaduintei, nu i-a fost dat sa le treacă. Herzl va ajunge in Tara Fagaduintii abia dupa infiintarea Statului Israel. In Testamentul sau, Herzl ceruse sa fie inmormantat la Viena, in Cavoul familiei din cimitirul evreiesc, pana in ziua in care „Statul evreu” va deveni o realitate. In august 1949, ramasitele pamantesti ale lui Herzl, ale sorei si parintilor sai au fost reinhumate la Ierusalim, pe un munte care ii va purta numele: Muntele Herzl. Un Muzeu i-a fost consacrat, iar ziua de 3 iulie (20 Tamuz),  ziua morții lui Theodor Herzl, a fost declarată zi de comemorare națională. Israel nu-și va uita niciodată fondatorul!                                                      

         „Dicționarul Enciclopedic de Iudaism”, aparut la Ierusalim, ii închina lui Herzl laude elocvente: „personalitate carismatica de-a lungul vietii”, „una din figurile legendare ale lumii evreiesti”, „cel care a reusit sa impuna opiniei publice mondiale faptul că evreii sunt o natiune si care, trecand peste frontierele geografice, a transformat o mică organizatie evreiasca intr-o miscare internatională, adresandu-se astfel lumii in numele unei entitati politice reprezentative a poporului evreu”. „I se atribuie lui Herzl, ca si adversarului său, Haim Weitzman, meritul principal pentru „Declaratia Balfour” (2 noiembrie 1917) si pentru infiintarea ulterioara a Statului Israel”.  Ceremoniile nationale oficiale n-au stins insa controversele care au insotit viata de lupta si jertfe a lui Herzl. („Dupa unii, opera lui Herzl a fost o simpla paranteza in istoria sionismului, omul insusi fiind descris ca un excentric, ori chiar un ciclotimic, si contestat pentru presupuse carente ca ignoranta in problemele iudaice, gustul diplomatiei la nivel înalt si dispretul pentru oamenii de rand”.

 Dusmanii, invidiosii, nemernicii i-au atribuit multe pete, dar istoria i-a pastrat doar stralucirea. Theodor Herzl, „Parintele sionismului politic”, „Creatorul „Statului Evreu”,  „Intruchiparea geniului politic care, imbinand vizionarismul profetic, demn de Proorocii Bibliei, cu luciditate, a devenit „Patriarhul istoriei moderne a Israelului”.                                                                                                                                    

             Întru eternitate!                                                                                                              

 

 

 

 

 

                                                                   Care au fost legăturile lui Theodor Herzl cu evreii din România? In afară de originea parţială a familiei lui din oraşul Timişoara şi de preluarea termenului "Zionismus" propus de Nathan Birenbaum, putem menţiona influenţa de care s-a bucurat Herzl in România veche. Trebuie să menţionăm că in România au existat sionişti incă din anii 80 ai secolului al XIX-lea. Era vorba despre sionişti practici, susţinători ai colonizării evreieşti agricole in Palestina, dar nu şi adepţi ai sionismului politic. Sionismul a apărut in România ca urmare a decepţiei provocate de respingerea emancipării evreilor in această ţară: fuseseră acceptate numai naturalizările individuale, ca urmare a modificării vestitului articol 7 din constituţie, impusă de Congresul de la Berlin din anul 1878. Sioniştii din "generaţia de la 1878" erau foşti adepţi ai mişcării de Haskala, care anterior luptaseră numai pentru emancipare. Activitatea lor se desfăşurase in cadrul mişcărilor "Chowewe Zion", "Chibat Zion", "Ischub Erez Israel". Acestor oameni li s-au alăturat şi câţiva rabini ortodocşi. Conferinţa de la Focşani a organizaţiilor "Ischub Erez Israel", de la 30 decembrie 1881 - 1 ianuarie 1882, este prima incercare de organizare pe ţară a sioniştilor din România. Ulterior, unii dintre aceşti sionişti au devenit adepţi ai tezelor lui Theodor Herzl sau cel puţin au fost influenţaţi de ele. Un exemplu este cel al lui Samuel Pineles (1843-1928), om de afaceri, activist comunitar şi publicist din Galaţi. In amintirile sale, publicate in ziarul "Opinia Sionistă" din Galaţi in anul 1928, Pineles povesteşte despre influenţa puternică pe care a exercitat-o Herzl asupra lui. Pineles a intreţinut o corespondentă bogată cu Herzl, incepând din anul 1896, in urma apariţiei broşurii "Statul Iudeu". Această corespondenţă a fost publicată de istoricul israelian Moshe Sharf in originalul german şi in traducere ebraică in volumul "Ha'avukah hudlekah beRomania" (Făclia a fost aprinsă in România), apărută la Ierusalim in limba ebraică in anul 1986. Anterior, in anul 1968, o biografie a lui Samuel Pineles (cu referiri asupra relaţiilor lui cu Theodor Herzl) a fost publicată la Iafo in limba română de către istoricul israelian originar din România Eliezer Ilan (Lazăr Rosenbaum), in volumul "Din trecutul sionismului in România: contribuţii la o istorie a sionismului in România". Samuel Pineles a fost de-a dreptul fascinat de tezele lui Theodor Herzl, cu care a devenit prieten, precum şi de personalitatea puternică şi charismatică, a acestuia. Pineles a participat la primul congres sionist şi a continuat să meargă pe această cale. El a luat parte şi la următoarele congrese sioniste, iar la congresul al şaselea (Londra, 1903), in cadrul căruia a fost dezbătut "Planul Uganda", Pineles, care şedea alături de Herzl, i-a scris acestuia (cu litere latine) fraza din Psalmi: "De te voi uita Ierusalime, să mi se usuce dreapta". Era la cererea lui Herzl insuşi, ca o formă de jurământ.

             Alt sionist din România care a fost profund influenţat de Herzl era medicul ieşean Karpel (Nathan Pethahyah) Lippe (1830-1915).  Lippe era cunoscut şi ca filantrop, medic al sărăcimii din Iaşi, oferind chiar şi consultaţii gratuite celor nevoiaşi, indiferent de etnie şi de religie. Doctor in medicină, dar şi publicist influenţat de mişcarea de Haskalah şi activist comunitar, precum şi bun cunoscător al limbii ebraice şi al izvoarelor iudaismului, Karpel Lippe era şi un bun analist politic. In broşuri şi articole in limbile germană, ebraică şi română, el polemizase importiva antisemitismului, militase pentru incetăţenirea evreilor in România, prezentase aspecte din Talmud publicului cititor necunoscător. Lippe este şi autorul primei lucrări de embriologie in limba ebraică şi omul care a reuşit să determine mişcarea sionistă să adopte limba ebraică drept limbă oficială. In volumul lui memorialistic in limba germană, scris la implinirea a 25 de ani de activitate sionistă personală şi publicat la Iaşi in anul 1902 ("Meine fuenfundzwaenzigjaerige zionistische Agitation"), Lippe povesteşte atât despre activitatea sa sionistă in cadrul mişcării "Ischub Erez Israel", cât şi despre apropierea lui de tezele lui Herzl. Totuşi, Lippe nu a adoptat tezele lui Herzl in totalitatea lor. El a rămas adeptul ideii colonizării evreieşti in Palestina, propunând ca evreii colonizaţi in această ţară să trăiască sub protecţia sultanului turc in cadrul unui regim autonom, aşa cum evreii din Galiţia se bucurau de autonomie in cadrul acestei provincii sub protecţia impăratului austriac. Lippe a participat la primul congres sionist şi a fost preşedinte de vârstă al primei şedinţe: dintre participanţi, el avea vârsta cea mai inaintată, 66 de ani. Ulterior a luat parte şi la următoarele congrese sioniste. Lippe a fost nu numai adept al lui Herzl, ci şi prieten al acestuia. Totodată, a devenit preşedintele Federaţiei Sioniştilor din România. La cererea lui Herzl, Lippe a acceptat să publice articole in ediţia in limba idiş a ziarului "Die Welt", ziarul mişcării sioniste, precum şi să conferenţieze in limba idiş despre sionism in faţa tinerilor evrei din Iaşi. In cadrul societăţii "Chowewe Zion", impreună cu prietenul său Menahem-Mendel Braunstein (Mibashan), profesor de limba ebraică şi scriitor in această limbă, Lippe a incercat să cumpere un teren agricol in Palestina, pe care să cultive chitre ("etroghim") necesare ceremonialului de Sucot (Sărbătoarea mozaică a Colibelor) şi să le aducă in România pentru a le vinde evreilor din această ţară. Credem că personajul Brownstone din romanul "Altneuland" de Theodor Herzl, despre care autorul afirmă că acesta "cunoştea Iaşii, in România" şi era conducătorul departamentului insărcinat cu cumpărarea de vite de tracţiune din această ţară este Menahem-Mendel Braunstein din Iaşi, prietenul lui Lippe, care de asemenea devenise apropiat de Herzl şi de ideologia acestuia. Să ne amintim de faptul că atât Lippe, cât şi Braunstein apăruseră anterior ca personaje cu nume anagramatice in romanul ebraic "Dimaat ashukym o hayehudym beRomania" ("Lăcrimarea oropsiţilor sau evreii din România", 1891), al cărui autor, David Yeshayahu Silberbusch, locuise o perioadă de timp la Botoşani şi era influenţat de tezele lui Herzl.

                Trebuie să menţionăm şi prima traducere a cărţii "Judenstaat" ("Statul Iudeu") in limba română. Ea a fost făcută de studentul Martin Spiner şi publicată la Botoşani in anul 1896, deci inaintea primului congres sionist. Au urmat şi alte traduceri, mai târzii, una fiind realizată de scriitorul şi publicistul I. Ludo, publicată de Organizaţia Sionistă din România fără dată, probabil in a doua jumătate a anilor 30 ai secolului al XX-lea. Romanul "Altneuland" a fost tradus in limba română de Moţi Moscovici (ulterior, in Israel, Moshe Imanuel) şi L.B. Wechsler, in anul 1937, fiind publicat in acelaşi cadru. Ulterior, traducerea românească a acestui roman a fost republicată la Ierusalim in anul 1974, de către Comitetul pentru activitate culturalo-iudaică in rândurile evreimii române, cu prefaţa istoricului Shlomo Leibovici-Laish.

               Primul congres sionist s-a bucurat de ecouri in presă romană. Au fost prezente atât puncte de vedere favorabile, cât şi puncte de vedere critice. Istoricul Eliezer Ilan (Lazăr Rosenbaum)  citează ziarele "Evenimentul" (Iaşi), "Noutatea" (Iaşi), "Universul", "Românul", "L'Independence Roumaine", "Bukarester Tagblatt". Autorul studiului subliniază că unele ziare nu au publicat referinţe asupra acestui eveniment, iar altele au publicat doar simple notiţe informative. Ziarul de limba română care a publicat informaţii mai largi, printre care o corespondenţă specială trimisă de la congres şi semnată J.H. (probabil J. Hirschensohn, ieşean, cel de-al treilea dintre participanţii din România la congresul de la Basel), precum şi prezentări ale dezbaterilor, a fost "Evenimentul" din Iaşi. Acest ziar a căutat să păstreze o linie obiectivă, publicând şi reacţia antisionistă a unui lider al Alianţei Israelite Universale, J. Behar, precum şi reacţiile unor activişti evrei asimilişti moderaţi din România, precum A. Steurman-Rodion. Totuşi, orientarea acestui ziar a fost favorabilă lui Herzl şi sionismului. El a publicat fragmente din discursurile ţinute la congres de către Theodor Herzl, Max Nordau, Samuel Pineles, Karpel Lippe şi alţii. Ziarul "Noutatea", tot din Iaşi, a reprodus şi un portret al lui Theodor Herzl. De asemenea, a salutat evenimentul, menţionând totuşi şi indoielile asupra reuşitei intemeierii unui stat evreu. Trebuie să menţionăm că unii oameni politici români, precum Mihail Kogălniceanu, se opuneau ideii sioniste. De asemenea, trebuie să spunem că mulţi evrei din România, adepţii integrării totale in ţară, oameni modernizaţi, cu tendinţa asimilistă moderată, i se opuneau de asemenea.

                Disputa a continuat in anii următori. O reluare a atenţiei presei faţă de Theodor Herzl, de ideea şi de mişcarea sionistă a urmat in anul 1904, la incetarea din viaţă a acestuia. Telegrame şi informaţii, precum şi corespondenţe au apărut in ziarele "Adevărul de Dimineaţă" şi "Universul". Primul dintre ele a publicat şi o biografie a lui Theodor Herzl, precum şi o convorbire cu Karpel Lippe şi Samuel Pineles asupra lui. Ziarul "Universul" a publicat informaţii asupra serviciului religios special organizat la Sinagoga Mare şi la Templul Neuschatz din Iaşi. Era in zilele de 20 şi 21 iunie 1904. "Herzl ajunsese idolul evreilor sionişti, care-l zeificau şi aveau siguranţă că el are să-i intoarcă pe malurile Iordanului, in vechea lor ţară... Cu statura lui inaltă şi impunătoare, cu talentul lui pronunţat de orator, el făcea un efect profund a   supra sioniştilor veniţi din toate părţile lumii să asculte cuvântul lui mântuitor pentru dânşii".

                Vorbind despre influenţa lui Theodor Herzl asupra evreilor din România, trebuie să ne referim şi la câţiva oameni influenţaţi de el, care locuiau in provincii aflate in afară fruntariilor României in acea perioadă: rabinul doctor Elazar Gruenhut din Timişoara; rabinul Jacob Fischman (Maimon), născut la Mărculeşti, Basarabia; rabinul Iehuda Leib Tzirelson din Chişinău. Mai sus ne-am referit la doctorul in drept Nathan Birenbaum, care a locuit o perioadă la Cernăuţi, unde a editat un ziar in limba idiş. Rabinul doctor Elazar Gruenhut, cercetător al istoriei evreieşti medievale, al literaturii midrashice şi al literaturii descrierilor de călătorie ebraice medievale, stabilit la Ierusalim in anul 1893, a fost un adept al sionismului herzlian. Singurul lucru pe care l-a cerut a fost ca mişcarea sionistă să aibă grijă şi de evreii din Palestina otomană, nu numai de cei din Europa. De aemenea, el a pretins cinste şi corectitudine liderilor sionişti, comparându-i cu unii lideri evrei din secolul al XII-lea. Rabinul Tzirelson a fost printre participanţii la primele congrese sioniste, dar ulterior s-a aflat in fruntea grupului de zece rabini care au părăsit mişcarea, ca urmare a neinţelegerilor in problema educaţiei, şi s-a numărat printre intemeietorii partidului-replică Agudath Israel (1912), deşi a continuat să susţină sionismul herzlian in mod indirect, parţial. Iehuda Leib Fischman (1875-1962), ulterior cu formaţie rabinică, s-a numărat printre tinerii din localitatea Mărculeşti care i-au propus lui Herzl să organizeze primul congres sionist in sinagoga din orăşelul lor basarabean atunci când liderii evreilor din Muenchen s-au opus organizării congresului in oraşul lor. Grupul de tineri din Mărculeşti i-au trimis o scrisoare lui Herzl in acest sens; era inaintea organizării congresului, in oraşul Basel din Elveţia. Trebuie să menţionăm şi legătura savantului rabin doctor Moses Gaster, Şef-Rabin al evreilor sefarzi din Imperiul Britanic, aflat la Londra, originar din Bucureşti, România, de unde fusese expulzat in anul 1885 in "grupul celor 11 ziarişti străini" (respectiv evrei).

In memoriile sale, publicate de istoricul Victor Eskenasy, Moses Gaster povesteşte despre participarea lui la primul congres sionist şi despre modul in care l-a cunoscut personal pe Theodor Herzl la hotelul din Basel. El spune că Herzl, evreu nereligios, nu era preocupat de respectarea normelor alimentare iudaice (cashrut), dar că a reuşit să-l convingă asupra importanţei acestui fapt pentru tradiţia iudaică, la restaurantul hotelului. Nu poate fi trecută cu vederea nici influenţa lui Theodor Herzl şi a sionismului politic asupra rabinului doctor Jacob Isac Niemirower, in acea perioadă rabin la Iaşi, proaspăt revenit de la Berlin şi ulterior, in perioada 1921-1939, Şef-Rabin al evreilor din România. El a fost influenţat de ideile lui Herzl, iar ulterior a propus o formă specifică de sionism, "sionismul cultural". Tot el a scris un articol necrolog, panegiric, la moartea lui Herzl, pe care l-a considerat unul dintre cei mai mari lideri ai poporului evreu. Rabinul Niemirower a polemizat cu politicianul român antisemit A.C. Cuza, care declarase că adoptă tezele lui Herzl pentru a-i elimina pe evrei din România. Replica lui Niemirower a fost că evreii vor rămâne in ţările lor incă mult timp, spre fericirea popoarelor in mijlocul cărora trăiesc, iar emigrarea lor in Palestina va fi treptată: Niemirower interpreta tezele lui Herzl pe această cale, arătând că ele sunt opuse antisemitismului.

                   Este interesant a adăuga şi intervenţia lui Theodor Herzl, pentru a li se permite emigranţilor evrei din România care porniseră pe jos spre America ("fussgeyers") să intre in Austria. Era in anul 1900.

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.