Reteaua Corect

SRS, întrebări provocatoare pentru Andrei Marga

Vineri, începând de la ora 17.00, la târgul de carte Bookfest, profesorul Andrei Marga și-a lansat ultima sa lucrare filozofică, cu un titu provocator: „După globalizare”. Invitat să-i prezinte cartea, Sorin Roșca Stănescu a lansat câteva teme incitante: suntem cu adevărat după globalizare sau profesorul Marga lansează doar sonde spre viitor?; globalizarea înseamnă mai multă securitate sau mai multă insecuritate pentru statele națiuni și pentru cetățeni?; care este linia de demarcație dintre globalizarea politicii și politica gobalizării?; ne îndreptăm spre o lume multipolară sau bipolară – care este rolul Statelor Unite?

Într-o nouă apariție editorială, Andrei Marga abordează o temă prea puțin cercetată astăzi: ce vine după globalizare? Cartea sa cu titlul După globalizare (Editura Meteor, București, 2018) este locul acestei tentative de a lămuri ce urmează procesului de globalizare care încadrează viețile oamenilor de azi și le influențează profund. Publicăm coperta cărții și un fragment din introducerea autorului.

 „Globalizarea atinge astăzi mai mult decât oricare alt fenomen al istoriei recente viețile oamenilor și este, direct sau indirect, cea mai preocupantă temă. Dacă arunci o privire pe piața publicațiilor din diferite țări ai confirmarea elocventă. Despre globalizare și implicațiile ei se discută și se scrie mai des decât despre alte schimbări din societate.

      Opiniile sunt diversificate, iar polii sunt, la rândul lor, elocvenți. La un capăt al spectrului unii exaltă globalizarea, la celălalt alții se întreabă îngrijorați unde se va opri. Unii economiștii pun în față competitivitatea produselor, alții chestionează  adâncirea inegalităților. Unii politologi evocă dependența deciziilor de cadre de referință tot mai cuprinzătoare, alții trag alarma privind deteriorarea democrației. Unii psihologi iau în brațe cognitivismul, alții reiau explorarea posibilității empatiei. Unii pedagogi dau seama de exigențele impuse pregătirii de competițiile erei globalizării, alții caută să salveze multiplele inteligențe în fața asaltului uniformizării. Unii teologi salută globalizarea ca șansă de a recupera interogații privind  destinația umanității, alții sunt îngrijorați  de faptul că noile zeități, banii și puterea, vor să-l concureze pe Dumnezeu. Unii filosofii au cedat noilor realități retrăgându-se în teorii de rang scăzut și ideologii curente, alții încep să examineze substratul globalizării și să detecteze ce ar putea veni. Între grupurile amintite în fiecare domeniu sunt numeroase combinații. 

       Diversificarea și polarizările nici nu sunt de mirare, căci globalizarea a smuls din rădăcini multe activități, le-a resemnificat și pus pe direcții noi. Ea a schimbat radical societățile și viața oamenilor. Doar survenirea societății moderne a avut o anvergură comparabilă! Nici o activitate semnificativă, individuală sau colectivă, nu rămâne  neatinsă de globalizare.

       În jurul globalizării stăruie, însă, cam aceleași neclarități ca la început. Chiar și intelectuali care par cunoscători socotesc „globalizarea asta” șansa a orice sau, la capătul opus, vinovată de toate, după ce o confundă ba cu unificarea condițiilor de viață și „satul planetar”, ba cu imperialismul, ba cu internaționalizarea sau pur și simplu cu un soi de neocolonialism. Mulți contemporani confundă globalitatea, globalizarea și globalismul. Unii nu disting între modernizare și globalizare. Sunt și oameni care sesizează globalizarea în economie, dar nu își dau seama că până și sensibilitatea și gândirea lor se află sub impactul acesteia.

      Nu este clar nici măcar începutul globalizării. Aceasta a presupus – nici nu era posibilă altfel – extinderea legăturilor între oameni de pe diferite părți ale globului, care a dus treptat la conștiința dependenței unii de alții. Se poate spune, cu probe factuale, că abia în ultimele decenii s-a intrat într-o „epocă globală (globales Zeitalter)” adică în epoca unei dependențe directe, perceptibile, nu numai a vieții marilor comunități, ci și a persoanelor de ceea ce se petrece pe glob. În definitiv acum – dar abia acum – joburile depind de ceea ce se petrece undeva în lume și de reacția la ceea ce se petrece undeva, starea de pace sau de război depinde de lumea în întregimea ei, informarea persoanei depinde de centre amplasate undeva pe glob,  alimentația depinde de ceea ce fac sau nu fac alții departe de tot. Se poate spune că dependențele directe sunt un rezultat recent al istoriei – rezultatul globalizării. Dacă este să datăm începutul acesteia, atunci sunt de considerat împreună patru evenimente istorice.

        Primul a fost trecerea în Marea Britanie, în jurul lui 1979, la noua politică a „liberalizării piețelor, a privatizării proprietății de stat și a scăderii impozitelor” (Jürgen Osterhammel, Niels P.Petersson, Geschichte der Globalisierung. Dimensionen, Prozesse, Epochen, 2007, p.106). Acea politică a fost inspiratoare, mai ales în urma politicii ” de-reglementării”, lansată de către centrul financiar din London City, în 1986. Statele Unite au ajuns la aceleași poziții odată cu președinția lui Ronald Reagan, iar sub Bill Clinton s-a înaintat efectiv spre dislocarea tarifelor vamale și a altor bariere la schimburile internaționale.  Globalizarea în economie a luat astfel startul.

       Al doilea eveniment care a dus la globalizarea de astăzi a fost adoptarea Acordului de la Helsinki din 1975. Acesta a adus în prim plan „teme ale interdependenței, precum drepturile omului, clima globală sau comerțul mondial”, care au fost abordate în sistemul mondial și de către regimurile politice, indiferent de culoarea ideologică. „Efectivul acordurilor internaționale pe aceste teme a crescut continuu. A crescut, de asemenea, efectivul actorilor nestatali în politica internațională.  Această creștere a inclus și rețelele mafiote și teroriste , ca și contrarul lor moral, adică organizații onorabile precum Greenpeace și Amnesty International” (p.106). Alte componente ale globalizării, din afara economiei, au demarat.

       Al treilea eveniment a fost dispariția lumii scindată în blocuri ideologice opuse, conduse de liberalismul american și comunismul sovietic, și reorganizarea vieții internaționale pe baza drepturilor omului și cetățeanului, din jurul anului 1990. Cu aceasta, s-a pus capăt structurării forțelor instalată după al doilea război mondial, o lume eliberată și preocupată de democratizări luându-i locul.

       Al patrulea a fost revoluția din electronică. Pe de o parte, aceasta a permis construirea de televiziuni cu bătaie globală, informarea  la mare distanță, practic pe glob, și conexiuni globale, odată cu trecerea Internetului din posesia exclusivă a armatelor în viața civilă. Pe de altă parte, revoluția electronică a permis stocarea de date și accesul universal la un fond cultural comun. Astăzi nimeni nu mai este în afara impactului rețelelor de comunicații organizate global. Dezvoltarea fără precedent a mijloacelor de transport s-a adăugat imediat acestora.

       Globalizarea pare multora o soartă în care au ocazia să se bucure de oportunități noi de a călători, a cunoaște, a lucra. Altora le pare tot soartă, dar în care au nenorocul să trăiască, sub solicitări și în tensiuni mai mari decât oricând. Prea puțini fac delimitarea între soartă și destin, iar sensul istoriei actuale rămâne pentru cei mai mulți oameni înconjurat de mister. Vasul pe care oamenii sunt îmbarcați plutește în larg, dar direcția pe care înaintează nu mai este sigură.

              Globalizarea a debutat la începutul anilor nouăzeci ca politică a celei mai mari puteri economice, politice, militare și culturale a timpului nostru. Ea a constat în decizia ieșirii din protectionism și a deschiderii frontierelor pentru circulația produselor altor națiuni. Globalizarea a însemnat la debut dezlimitarea circulației libere până la nivelul globului, în joc fiind nemijlocit tarifele vamale. Moderarea acestora, în perspectiva eliminării, a fost pasul inaugural al globalizării.

       Venită din economie, globalizarea nu s-a redus însă la economie. Ea a antrenat, în virtutea unor legături lăuntrice, tot mai multe domenii. Comunicațiile, cercetarea științifică, educația au fost între primele. Nici astăzi nu s-a atins globalizarea tuturor domeniilor, dar tendința este prezentă pretutindeni. Asupra tuturor se exercită presiunea la intrarea pe piața globală și, cu aceasta, la a face din competitivitate cheia înțelegerii  de sine și a vieții sociale și individuale.

      Așa stând lucrurile, nu poți da seama de globalizare fără a lua contact cu analizele ce i se consacră în economie, sociologie și fără a detecta consecințele ei. Trăim, ca ulterior născuți, epoca globalizării, cu enormele ei schimbări și marile probleme pe care le pune.

       Toate acestea – lămurirea a ceea ce se petrece sub globalizare, risipirea confuziilor în privința acesteia, elucidarea naturii acestui fenomen al istoriei și captarea a ceea ce vine după globalizare – caut să le ating în cartea de față. Ea este o încercare de a privi mai adânc în ceea ce este, până la nivelul la care ceea ce este devine inteligibil în termenii rațiunii, iar un program de acțiuni precise este posibil” (Din Andrei Marga, După globalizare, Editura Meteor, București, 2018].

 

 

 

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.