Reteaua Corect

O carte scrisă și cu sufletul de Teșu Solomovici

L-am revazut recent, la sarbatoarea de Purim, la Templul Coral din București, pe Domnul Tesu Solomovici. Avea fata luminoasa si zambitoare, doar ne vedeam la o sarbatoare vesela, singura de acest fel din sirul marilor sarbatori ale poporului evreu. Mi-am amintit si eu si si-a amintit si Domnia Sa de cartea încredintată mie de cateva saptamâni, „Maresalul, Hitler si evreii. Ce s-a intamplat in ziua de 13 octombrie 1942. Felix Dies”, ca pe-un odor de pret.

Marturisesc ca am citit si recitit cartea (in pasajele sale esentiale) si m-am cutremurat, am meditat, am lasat-o din mana si am reluat-o, am analizat judecatile de valoare din ea, rostite nu atat de Domnul Tesu Solomovici, cat de martori oculari ai vremurilor razboiului din 1939-1945 si de istorici. Autorul a simtit nevoia sa scrie o carte despre ceea „ce s-a intamplat in ziua de 13 octombrie 1942”, formulare care face parte, de fapt, din titlul cartii, titlu baroc, incheiat cu două cuvinte latinesti: Felix dies sau „Ziua fericita”. Lucrarea nu este facută de un specialist si, prin urmare, nu respecta neaparat rigorile impuse de „meseria de istoric”, dupa formularea marelui istoric francez de origine evreiasca Marc Bloch, omorat de Gestapo in 16 iunie 1944. Este insa cartea unui om care toata viata a dorit sa cunoasca in detaliu soarta poporului sau in anii sai cei mai tragici si care a crezut ca este bine sa impartaseasca si altora concluziile sale. Tema centrala a lucrarii – „Ziua fericita” – este data de 13 octombrie 1942, cand mareșalul Ion Antonescu „s-a razgandit si s-a impotrivit vointei asasine a Germaniei naziste de a-i deporta pe evreii din Romania in lagarele de exterminare de la Belzec si Auschwitz”. In urma acestei decizii – mai adauga autorul – „peste 300 000 de evrei din Transilvania de Sud, Banat, Muntenia, Moldova si Dobrogea au fost salvati”.

 Evident, aceste idei, rostite ca niste sentinte istorice, li s-ar putea parea unora mult prea entuziaste fata de un om condamnat drept „criminal de razboi” si responsabil, in ultima instanta, de discriminarea, de pedepsirea, de condamnarea, de schingiuirea, de suferintele si de moartea a sute de mii de evrei, deopotriva de pe teritoriul Romaniei – cu dimensiunile acesteia de după septembrie 1940 – si din teritoriile rasaritene, eliberate de sub dominatia bolșsvica si intrate vremelnic sub control romanesc sau romano-german.

O crima nu se poate rascumpara, in fata tribunalului istoriei, printr-o fapta buna, asa cum crimele raman crime, fie ca sunt multe, fie ca sunt putine. Iar Ion Antonescu a fost acuzat si condamnat, alaturi de alti lideri ai regimurilor totalitare de extrema dreapta din Europa vremii, de crime contra umanitatii. Crimele nu se prescriu niciodata, ramanand ca un stigmat etern pe memoria celor care le-au comis. Aceste judecati generale de valoare nu ne pot împiedica insă pe noi, oamenii, sa analizam si anumite detalii, sa nuantam faptele, sa descoperim mobilurile din spatele unor decizii si nici sa stabilim anumite ierarhii ale vinovatiei si nevinovatiei.

 Principiile si legile se apropie mai mult de adevarul absolut, care ramane, totuși, atributul divinitatii, pe cand detaliile, nuantele, particularitatile tin de adevarul nostru omenesc, relativ, partial, vremelnic. Cercetatorii din domeniul istoriei detin, fireste, anumite adevaruri imuabile, eterne, verificate, dar opereaza si cu multe „certitudini” de moment, in functie de nivelul si de gradul unor cercetari, „certitudini” care se modifica mereu, pe masura ce noile surse scoase la lumina schimba perspectivele.

 Domnul Tesu Solomovici a vrut sa vada cine si ce s-a aflat in spatele acelei dramatice decizii din 13 octombrie 1942, prin care evreii romani de pe teritoriul Romaniei ciuntite in 1940 au fost opriti de la deportare. A facut rau, a facut bine? Nu cred că se pune asa chestiunea. Mai intai, Domnia Sa a lasat sa vorbeasca martorii directi si apoi istoricii. Dintre acei martori fac parte Alexandru Safran, Emil Cioran, Wilhelm Fildermann, Herman Clejan, Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Regele Mihai, Gustav Richter, Radu Lecca, Manfred von Kilinger, Martin Luther, Adolf Hitler, mitropolitul Nicolae Balan, Iuliu Maniu, Dinu Bratianu, Eugen Cristescu, René de Weck, Cordel Hull si multi altii, adica victime si calai deopotriva, alaturi de neutri sau simpli contemporani. Dintre istorici si carturari sunt invocați Dinu C. Giurescu, Jean Ancel, Radu Lecca, Dennis Deletant, Carol Iancu, Mihail E. Ionescu, Ottmar Trască, Victor Neumann, Matatias Carp, Radu Ioanid, Nicolae Cajal, Randolph Braham, Lya Benjamin si altii. Martorii au apreciat, fireste, in mod diferit decizia din 13 octombrie 1942  a maresalului, i-au găsit mobiluri foarte diverse, i-au apreciat ori i-au pus la indoiala sinceritatea, dar niciunul (cu excepția lui Hitler si a anturajului sau) nu a negat-o, nu a contestat-o, nu a vestejit-o. Ba, mai mult, o serie intreaga dintre acesti participanti la evenimentele epocii au laudat decizia lui Ion Antonescu. Istoricii sunt si ei diferiti in aprecieri, dar niciunul nu neaga utilitatea hotararii pentru evreii din Romania, iar unii o apreciaza in chip de-a dreptul entuziasmat.

 Oare este cazul sa ne miram de aceste reactii care nu se prea potrivesc? Nu cred! Rareori exista pe lumea asta lucru omenesc care sa fie receptat la unison, adica sa fie numai laudat sau numai criticat.

Decizia lui Antonescu de a nu-i trimite la o moarte teribila pe evreii romani este o realitate istorica importanta, iar realitatile istorice relevante trebuie cunoscute, transmise mai departe, lamurite, explicate. Domnul Tesu Solomovici face parte dintre oamenii iscoditori, care nu preiau de-a gata concluziile disparate ale altora. Domnia Sa a pus cap la cap lucrurile, si-a spus opiniile personale, dar ne indeamna si pe noi, cititorii, s-o facem. Si ne transmite un gand esential, de generozitate umana: nu se supara pe aceia care ar avea sau au alte pareri.

 Cartea nu condamna si nu achita de vina pe nimeni si, mai ales, nu-l absolva pe conducatorul Romaniei de atunci, generalul si apoi maresalul Ion Antonescu de niciuna dintre crimele pe care le-a savarsit, nici de antisemitism, nici de discriminare si nici chiar de trimiterea la moarte, prin stepele indepartatei Rusii, a atator romani.

 Domnul Tesu Solomovici nu se transforma in instanta, nu ne ofera sentinte, nu emite maxime si nici adevaruri cu valoare eterna. Nu si-a propus acest lucru si a reusit sa nu cada in vreo capcana de acest fel. Dar ce a facut, totusi? A meditat, cu incrancenare detasata, asupra sortii tragice a poporului sau si nu s-a oprit la aceasta. A incadrat in meditatia sa si tara de adoptiune a atator evrei, tara numita Romania, pe care s-a straduit nu s-o judece, ci s-o inteleaga in strafunduri. Si ne transmite printre randuri un sentiment de mare omenie, acela al dragostei deopotriva de poporul sau robit de mii de ani si de tara in care a trait si traiește, in chip pendulator, alaturi de ai sai, in ciuda tragediei Holocaustului planetar si local.

 Domnul Tesu Solomovici vorbeste si scrie o limba romaneasca frumoasa, savuroasa si neaosa, pare ca si gandește in aceasta limba, in care i-a receptat cu sufletul pe Eminescu si pe Mihail Sebastian, pe Liviu Rebreanu si pe Constantin Dobrogeanu-Gherea. Maa mult, este un promotor al limbii si culturii romane in Israel. Domnul Tesu Solomovici nu este istoric si nici nu pretinde acest lucru. Domnia sa a fost impresionat de un episod considerat luminos sau mai luminos, in noianul de episoade intunecate din anii razboiului mondial din urma si ne-a facut partasi si pe noi la această impresie. Din firea sa optimista razbate parca un mesaj – verificat de experiența sa bogata de viata – dorind sa ne spuna ca nu exista pe lume numai „ingeri” si numai „demoni” si ca pana si oamenii condamnați de istorie pot avea puncte luminoase, gesturi de omenie, remuscări si reveniri de pe caile abatute.

L-am revazut pe Domnul Tesu Solomovici la sarbatoarea de Purim, cand toata lumea de bucura si traia pe deplin implinirea iubirii de aproapele nostru. Se bucura cu fata iluminata de ganduri bune, dar am inteles ca nu se bucura de circumstanta, numai datorita sarbatorii bucuriei, ci se bucura organic, fiindca are in suflet bucuria si iertarea. Nu l-am simțit niciodata incrancenat, deși ar avea de ce.

 Cartea de fata, ca si cel care a scris-o, ne indeamna spre adevar si spre dreptate, insotite de bunatate si de iubire. Insă nu de uitare, in niciun caz de uitare, pentru ca uitarea (adică „somnul ratiunii”) naste monstri, cum ne-a avertizat Goya. Intr-o democratie, datele si faptele istorice se pot interpreta liber, fara constrangeri legate de cenzura. Exista, fireste, anumite constante peste care nu se poate trece, asa cum exista si crimele care nu se pot prescrie. Dar, mai presus de toate, exista omenie, insotita de pluralitatea opiniilor, de generozitate si de intelegere pentru ideile celuilalt.

 Domnul Teșu Solomovici nu ne impune nimic si nu ne obliga la nimic, dar ne atrage atentia ca generalizarile nu sunt intotdeauna benefice si nici necesare, pentru ca meandrele firii omenesti sunt pline de volute. Se vede ca Domnia Sa a voit sa fie si obiectiv, ceea ce a reusit in mare masura, lasand marturiile si specialistii sa vorbeasca. Dar istoria nu este o stiinta exacta ca matematica, ci este insasi viata oamenilor. Iar viata noastra nu incape in formule, in teoreme si nici in postulate.

 Domnul Tesu Solomovici a scris această carte si cu sufletul sau, iar acest suflet emana multa lumina, pe care o rasfrange cu generozitate spre noi.

 

Cluj-Napoca, 22 martie 2019

Artcol semnat de acad. prof. Ioan Aurel POP

       Președintele Academiei Române

 

Intra in discutie:
Pentru a putea intra in discutie trebuie sa fii autentificat ca utilizator CorectNews.
Daca nu ai cont, da click aici. Daca ai deja cont, da click aici.

Twitter is down for the moment!

CorectBusinessbeta

Afla tot despre business din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectPoliticsbeta

Afla tot despre politica in cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSocialbeta

Afla tot despre societate in cele 8 sectiuni ale site-ului AICI

CorectScITbeta

Afla tot despre stiinta din cele 5 sectiuni ale site-ului AICI

CorectSportsbeta

Afla tot despre sport din cele 9 sectiuni ale site-ului AICI

CorectLifestylebeta

Afla tot despre felul de trai din cele 7 sectiuni ale site-ului AICI

CorectArtsbeta

Afla tot despre arta in cele 6 sectiuni ale site-ului AICI

CorectDiasporabeta

Afla tot despre diaspora din cele 4 sectiuni ale site-ului AICI

CorectBooks »

Cumpara carti digitale la un pret mult mai bun decat cele clasice!

CorectBazaar »

Schimbi, vinzi si cumperi orice

Urmareste-ne pe:

© Copyright Corect 2010. Toate drepturile rezervate.