Recomandare Bookblog: Catch-22

Titlu: Catch-22

Autor: Joseph Heller

Editura: Polirom

Anul aparitiei: 2010

Traducere: Sanda Aronescu

528 pagini

„Se caznea din greu sa-si largeasca orizontul vietii, cultivandu-si plictisul. Dunbar se caznea atat de tare sa-si largeasca orizontul vietii, incat Yossarian crezu ca murise.”

Capitanul Yossarian, bombardier in armata S.U.A., ia hotararea de a deveni locatar permanent al spitalului de campanie de pe insula italiana Pianosa. Cu toate ca victoria Aliatilor impotriva fortelor Axei este iminenta, cel de-al Doilea Razboi Mondial se taraste la nesfarsit, continuand sa produca victime de ambele parti. In ciuda incurajarilor si a amenintarilor de care este coplesit de superiorii exasperati, Yossarian nu mai poate intelege notiunea de sacrificiu patriotic. La o adica, nici nu ni se spune daca a inteles-o vreodata. La intrebarea retorica, fals-ingrijorata: “ce s-ar face patria daca nimeni nu s-ar hotari sa-si dea viata pentru ea?” el raspunde ca, in acel caz, ar da dovada de nebunie, luand de capul lui o asemenea hotarare.

 Pe langa pozitia privilegiata de protagonist, Yossarian se distanteaza de celelalte personaje prin faptul ca despre trecutul lui nu ni se dezvaluie nimic, ciudatenie de care nu m-am prins decat spre final. Rasturnarile de situatie, pendularea intre prezent si trecut, absurdul rezolvat printr-un absurd de calibru superior si numarul aiuritor de personaje pe care le-am luat drept minore, pentru a descoperi, uneori sute de pagini mai tarziu, ca ar fi trebuit sa le acord mai multa atentie, au facut din lectura lui Catch-22 o experienta partial tensionata.

Insa nu vreau sa sperii pe nimeni, eu m-am apucat sa citesc romanul drept literatura umoristica si atat. Ce altceva puteam deduce din primele scene, in care Yossarian este fortat sa cenzureze scrisorile soldatilor? „Ca sa mai sparga monotonia, inventa diverse jocuri. Moarte tuturor determinantilor, declara el intr-o zi, eliminand din toate scrisorile care-i treceau prin mana adverbele si adjectivele. in ziua urmatoare declara razboi articolelor. Simti ca acest procedeu crea tensiuni mai dinamice intre randuri si aproape in toate cazurile transmitea un mesaj mult mai universal.” In acelasi scop, Yossarian se semneaza uneori cu numele Washington Irving (de altfel, numele autorului Legendei Calaretului fara Cap), care va fi adoptat ocazional si de unul dintre superiorii sai, drept protest impotriva lipsei de sens a birocratiei.

Mai mult, pe bookblog.ro.