Cultura si ratiunea practica – II

Sa fim seriosi – cine crede cu adevarat in ideea omului ca alegator sau consumator rational, a carui decizii se bazeaza pe o logica materiala, directa, a propriilor interese? Daca lucrurile ar sta asa, nu ar mai exista nici diversitate, totul ar fi consens, iar publicitatea electorala si-ar pierde rostul.

Nicaieri nu e mai vizibila aceasta trecere sub tacere precum in economia occidentala. Ultima treime a lucrarii lui Marshall Sahlins face o analiza exhaustiva a modului de functionare a productiei si consumului occidentale (cu propriile arme ale utilitarismului economic – zeci de anexe de cifre si tabele), demonstrând caracterul cel putin iluzoriu al „rationalitatii iluminate” din spatele deciziilor economice si a relatiilor de piata. Concluziile, intarite in paradigma pe care o combat de cifrele pe care se bazeaza, nu spun nimic din ce nu ar fi putut spune si bunul simt singur:

“Production, therefore, is something more and other than a practical logic of material effectiveness. It is a cultural intention. The material process of physical existence is organized as a meaningful process of social being – which is for men, since they are always culturally defined in determinate ways, the only mode of their existence.” (p 169)

Chiar si daca relatiile pietei ar fi bazate strict pe utilitate, exista intotdeauna o constructie culturala foarte complexa a acelei utilitati. Precum pentru „utilitatea logica” a unui anumit tip de carne care poate fi considerat in Occident mâncare, daca e de vaca, sau monstruozitate, daca e de caine (p 169-179).

Criticii pozitiei lui Marshall Sahlins – chiar daca nu au auzit de el – vor discredita orice incercare de reintroducere a culturii in schema intelegerii unui fenomen material drept „idealism”, prin acest concept reunindu-se o sumedenie de doctrine si discipline ce nu au neaparat nimic in comun inafara faptului ca vorbesc despre lucruri nemasurabile precis. insa discursul lui Sahlins nu lasa infara discutiei activitatea economic-materiala, pentru ca ea este cea mai vizibila si puternica expresie a culturii:

“In bourgeois society, material production is the dominant locus of symbolic production; in primitive society it is the set of social (kinship) relations.” (p 212)

Mia mult, pe constiinte.ro.